Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului (CSCP), Fundaţia Konrad Adenauer și Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași vă invită la conferinţa Rolul religiei în prăbușirea comunismului, susţinută de Rev. Canon dr. Michael Bourdeaux.^*

Evenimentul va avea loc vineri, 24 mai 2013, orele 17.00, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în Corpul H (Casa Catargi), Sala H1, Bd. Carol I, nr. 11, Iaşi.

citeşte detalii

Cinecomunism la Craiova

IICCMER organizează marţi, 28 mai 2013, ora 12:00, la Casa de Cultură a Studenţilor - Craiova, proiecția filmului artistic Ilustrate cu flori de câmp (1974) în regia lui Andrei Blaier, urmată de o dezbatere legată de politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. La evenimentul adresat studenţilor Universităţii din Craiova vor lua parte experții IICCMER Florin S. Soare şi Constantin Vasilescu.

Acțiunea face parte dintr-un proiect mai vast al IICCMER, intitulat Cinecomunism și gândit ca un festival itinerant ce va avea loc pe parcursul unui an în locații multiple, adresându-se unor categorii cât mai diverse. Proiectul își propune să prezinte publicului filme documentare ce tratează problematica regimului comunist, precum și principalele producții cinematografice realizate în această perioadă, cu scopul înțelegerii și analizei acestui domeniu artistic considerat prioritar de propaganda oficială. Proiecțiile de film vor fi urmate de discuții cu istorici sau critici de film ce vor decripta mesajele politice subsumate textului vizual.

citeşte detalii

Şcoala de Vară
DESCOPERĂ ROMÂNIA INSTITUŢIONALĂ
Evoluţia sistemului instituţional (1945 – prezent)

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer, organizează Şcoala de Vară Descoperă România Instituţională în Bucureşti, în perioada 7-16 iulie 2013.

Şcoala de Vară le propune participanţilor o aprofundare a rolului pe care instituţiile publice îl deţin în societatea românească şi funcţia pe care acestea o îndeplinesc în ordinea socială. Programul este adresat studenţilor sau masteranzilor la unul din profilele: istorie, ştiinţe politice, relaţii internaţionale, studii europene, administraţie publică, management politic, marketing politic, drept, drept european, studii de apărare.

Toate costurile (transport, cazare, masă) vor fi suportate de către organizatori.

citeşte detalii

FORMULAR DE ÎNSCRIERE
descarcă document (PDF)
descarcă document (Word)

IICCMER reia săpăturile în penitenciarul Aiud pentru recuperarea unor săbii de o valoare istorică inestimabilă

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizează începând de joi, 23 mai  2013, o nouă campanie de investigaţii arheologice în interiorul penitenciarului Aiud, una dintre cele mai dure închisori din aparatul represiv comunist, pentru căutarea, descoperirea şi recuperarea unor săbii de patrimoniu ascunse de foşti deţinuţi politici în interiorul închisorii. Acţiunea din acest an continuă campania de investigații demarată în octombrie 2012.

Săbiile au fost ascunse într-o zonă a clădirii unde funcţiona atelierul de forjă. Aceste săbii au aparţinut membrilor fostei Armate Regale şi au fost confiscate după instaurarea regimului comunist, împreună cu ordinele, medaliile şi decoraţiile foştilor militari, unele obţinute din partea regilor României sau a conducătorilor armatei în urma faptelor de bravură dovedite pe fronturile celor două războaie mondiale sau cu ocazia unor evenimente deosebite din viaţa militară. Săbiile au fost centralizate şi aduse la penitenciarul din Aiud cu scopul de a fi distruse, pentru ca din materialul recuperat să fie confecţionate obiecte precum cosoare, cuţite şi bricege.

citeşte detalii

IICCMER la Salonul Internaţional de Carte Bookfest 2013

Reprezentanţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) vor participa miercuri, 29 mai 2013, la cea de-a opta ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, în cadrul căruia vor fi prezentate cele mai recente volume apărute sub egida institutului: Şacalul Securităţii. Teroristul Carlos în solda spionajului românesc, de Liviu Tofan şi Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!, de Mircea Carp.

Evenimentele vor avea loc la standul Editurii Polirom, situat în pavilionul C2 al complexului expoziţional Romexpo, şi vor fi moderate de Adrian Şerban, director editorial Polirom.

citeşte detalii

Camilian Demetrescu evocat la Saloanele Memoriei Exilului Românesc

Joi, 23 mai 2013, la Jockey Club Român, s-a desfăşurat cel de-al doilea eveniment din noua serie a Saloanelor Memoriei Exilului Românesc, organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. La un an de la trecerea la cele veşnice a artistului plastic Camilian Demetrescu, personalitatea acestuia a fost evocată de către doamna Mihaela Demetrescu, actorul Victor Rebengiuc, domnul Dinu Zamfirescu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER, doamna Dorana Coşoveanu şi domnul Filip-Lucian Iorga, în cadrul programului intitulat Camilian Demetrescu: „Acesta e Paradisul!”, conceput de doamna Marilena Rotaru.

Evenimentul a fost încărcat de solemnitate, spiritualitate şi emoţie. Marilena Rotaru a relatat momentul primei întâlniri cu Camilian Demetrescu şi revederile ulterioare. Acestea au stat la baza a două filme documentare, Aici am îmbrăcat cămaşa creştină şi Forţa Simbolului, din care au fost prezentate mai multe secvenţe, pentru cele aproximativ şaptezeci de persoane prezente, printre care s-au numărat domnul Preşedinte Emil Constantinescu, domnul Constantin Avramescu (vice-preşedinte al Jockey Clubului Român), domnul Constantin Marţian (preşedintele Alianţei Civice), baroana Roxane Reboul de Wissner, doamna Gabriela Carp, domnul Alexandru Missirliu, domnul Andrei Dimitriu, domnul Constantin Laurenţiu Erbiceanu. Către finalul întâlnirii, domnul Victor Rebengiuc a recitat poemul-testament Cuşca al lui Camilian Demetrescu.

Înregistrarea integrală a evenimentului va fi în curând disponibilă pe site-ul www.arhivaexilului.ro

Vizita Ambasadorului Republicii Macedonia la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Bucureşti, 22 mai 2013 – Luni, 20 mai, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a primit vizita Excelenţei Sale Pande Lazarevski, Ambasadorul Republicii Macedonia la București. Cu acest prilej, a  fost subliniată importanța stabilirii unor relații strânse de cooperare între instituțiile care se ocupă de studierea trecutului totalitarist din cele două țări în vederea păstrării memoriei, înțelegerii trecutului și a consecințelor acestuia, precum și pentru onorarea victimelor regimurilor totalitare.

citeşte detalii

La 20 mai 1914 se năștea Corneliu Coposu

Despre Corneliu Coposu se discută tot mai insistent în ultima perioadă. Mai nou, efigia sa a devenit obiect de trafic politic în mâinile celor care se doresc astăzi a fi artizanii „noii drepte” româneşti. Însă, dincolo de pasiuni trecătoare, se impune tot mai pregnant în memoria colectivă imaginea Marelui Senior.

S-a născut pe 20 mai 1914 în Bobota, judeţul Salaj, în familia protopopului greco-catolic Valentin Coposu, fiind influenţat încă din copilărie de militantismul tatălui său pentru afirmarea cauzei româneşti din Transilvania, dar şi de ascendenţa ilustră a familiei sale. După şcoala primară urmată în localitatea natală a absolvit cursurile liceului confesional ”Vasile cel Mare” din Blaj, studiind apoi dreptul la Universitatea "Regele Ferdinand din Cluj". Apropierea de Iuliu Maniu a consfinţit traiectul său politic ulterior, în 1935 fiind ales preşedinte al Organizaţiei Tineretului Universitar al Partidului Naţional Ţărănesc din Cluj. Doi ani mai târziu a fost numit secretar personal al lui Iuliu Maniu, iar din 1940 a devenit secretar politic al liderului partidului.

citeşte detalii

Lansarea volumului de memorii al lui Mircea Carp, la Ministerul Afacerilor Externe

Vineri, 17 mai, ora 11.00, la Ministerul Afacerilor Externe, a avut loc lansarea cărții Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!, semnată de Mircea Carp și apărută sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, un volum de amintiri fascinante ale perioadelor petrecute de autor ca jurnalist la „Europa Liberă” și „Vocea Americii”.

Alături de autor, la eveniment au luat cuvântul Dinu Zamfirescu, Preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER, Mihai Carp, care a dat citire unui mesaj din partea doamnei Oana Lungescu, purtător de cuvânt al NATO, istoricul Neagu Djuvara, poeta Ana Blandiana, Micaela Ghiţescu, președinte al Fundației Culturale Memoria. A fost evocată personalitatea lui Mircea Carp cu multiplele sale valențe: jurnalist al posturilor de radio Vocea Americii şi Europa Liberă, ofițer al armatei române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unul dntre cei mai importanți reprezentanţi ai exilului românesc care, prin activitatea desfășurată, a contribuit la păstrarea memoriei victimelor regimului comunist și, nu în ultimul rând, un autor care face dovada unui talent literar pe lângă cel jurnalistic.

citeşte detalii

O parte a arhivei româneşti de la Radio Europa Liberă a ajuns la Bucureşti

Bucureşti, 16 mai 2013 – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a intrat în posesia primelor înregistrări în format digital ale emisiunilor realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă din perioada 1956-1991. Cele 415 de înregistrări audio au ajuns la IICCMER în urma unui acord de parteneriat încheiat cu Hoover Institution Archives, Stanford University, în cadrul căruia urmează a fi digitizate 3.350 de materiale.

Rezultatele proiectului de digitizare vor fi disponibile pentru cercetători şi publicul interesat la sediile IICCMER şi Hoover Institution Archives (California, SUA), iar unele extrase vor fi postate pe internet. De asemenea, un website dedicat acestei ințiative va fi creat în curând. O copie a arhivei digitale a Departamentului Românesc al Radio Europa Liberă va fi depusă la Arhivele Naționale ale Romaniei.

citeşte detalii

Semnarea Tratatul de la Varşovia, 14 mai 1955

Noua configuraţie geopolitică şi geostrategică a lumii postbelice, marcată de bipolaritate şi de dominaţia sovietică asupra Europei de Est, a cunoscut un episod important o dată cu semnarea, la 14 mai 1955, a Tratatului de la Varşovia (Tratatul Est-European de Prietenie, Colaborare şi Asistenţă Mutuală). Începând cu 1955, România, alături de Republica Populară Albaneză, Republica Populară Bulgară, Republica Democrată Germană, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară Polonă‚ Republica Populară Ungară, este integrată într-un sistem politico-militar dominat de Uniunea Sovietică, sistem care îngloba  forţele militare ale statelor socialiste. Alianţa avea la nivel declarativ un triplu scop: apărarea comunismului, dezvoltarea şi întrajutorarea statelor socialiste şi susţinerea militară reciprocă în cazul unei agresiuni.

citeşte detalii

A apărut, sub egida IICCMER, volumul Şacalul Securităţii. Teroristul Carlos în solda spionajului românesc semnat de Liviu Tofan

Volumul Şacalul Securităţii. Teroristul Carlos în solda spionajului românesc semnat de Liviu Tofan este o reconstituire a colaborării teroristului Carlos „Şacalul“, cu Securitatea la începutul anilor 1980. Volumul se bazează pe studierea a peste 130 de dosare despre banda lui Carlos şi acţiunile membrilor şi ale colaboratorilor ei: dosare de investigaţii şi de urmărire, dosare de anchetă şi rechizitorii, acoperind o perioadă de circa 30 de ani şi totalizînd aproximativ 35.000 de pagini. Documentele provin din diverse ţări (Franţa, Germania, Elveţia, Italia, Spania, Austria, Cehia, Ungaria, Statele Unite, Grecia, Cuba, Arabia Saudită), care fie au fost ţinta atacurilor bandei lui Carlos, fie au desfăşurat anchete pentru că cetăţeni ai acestor ţări au fost vizaţi sau implicaţi într-un fel sau altul în diverse operaţiuni. Principala sursă de informaţii despre colaborarea Şacalului cu spionajul românesc o constituie arhivele fostelor Servicii Secrete din Ungaria şi Germania răsăriteană. Autorul foloseşte şi documente româneşti revelatoare nu doar cu privire la cele petrecute înainte de 1989, ci mai ales cu privire la atitudinea autorităţilor române postdecembriste. Ca pe o filă – penibilă – a istoriei noastre recente, vedem pe faţă cîrdăşia dintre Securitate şi Carlos, iar pe verso, eforturile de muşamalizare din partea succesorilor Securităţii.

citeşte detalii

Supliment despre IICCMER în cea mai recentă ediţie a revistei Observator Cultural

Cel mai recent număr al săptămânalului Observator Cultural (nr. 672/9 mai 2013) găzduieşte în paginile sale un supliment realizat în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Comunismului Românesc, intitulat “IICCMER şi trecutul comunist”.

Articolele incluse în acest Supliment, redactate de către cercetătorii IICCMER, prezintă proiectele institutului, destinate cercetării şi explicării trecutului comunist al României cu scopul păstrării memoriei.

citeşte detalii

Rolul ADN-ului in identificarea victimelor regimurilor totalitare
După 60 de ani. Săptămâna ADN la București

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel" (INSHR-EW), a organizat dezbaterea "Rolul ADN-ului in identificarea victimelor regimurilor totalitare". Manifestarea a fost organizată cu sprijiul National Geographic România. La eveniment au participat dr. Alexandru Florian, dr. Andrei Muraru, conf. univ. dr. Dan Voinea, dr. Marius Oprea, Elisabeth Ungureanu, dr. Ligia Bărbării, dr. Cristian Bogdan Iancu, alături de experți criminaliști.

În cadrul dezbaterii, conferențiarii au descris și analizat cazurile de investigații arheologice în care s-a folosit analiza ADN, precum și posibile utilizări ale tehnicilor de identificare pe baza analizei comparative a acidului dezoxiribonucleic în identificarea victimelor descoperite în urma proiectelor de arheologie forensică derulate de IICCMER și INSHR-EW.

Evenimentul a avut loc miercuri, 8 mai 2013, la sediul Bibliotecii Naționale a României.

Dorin Tudoran a susținut conferința "Ce a fost/ce este un disident?"
București, 23 aprilie, Teatrul Odeon, Sala Studio

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a organizat marți, 23 aprilie 2013, ora 17.00, conferința-dialog ”Ce a fost si ce este un disident”, susținută de scriitorul, ziaristul și analistul politic Dorin Tudoran. Evenimentul a fost găzduit de Teatrul Odeon, Sala Studio, Calea Victoriei nr. 40-42.

În cadrul dialogului cu Andrei Muraru, Președinte Executiv al IICCMER, Dorin Tudoran a discutat principalele caracteristici ale disidenţei anti-ceauşiste, modalităţile de luptă alese de disidenţi, precum și măsurile abuzive luate de către autorităţi împotriva acestora văzute în contextul disidenței central și est-europene. Disidenţa reprezintă principala modalitate de opoziție în fața regimurilor comuniste adoptată de contestatarii din interior, ea fiind favorizată şi de semnarea unor tratate internaţionale privind respectarea drepturilor omului. Astfel, disidenţa prin mijloace legale devine în ultimele decenii ale regimurilor comuniste principalul mijloc de opoziţie. Caracteristicile au fost militarea pentru respectarea drepturilor omului, semnalarea abuzurilor decidenţilor politici și solicitările pentru respectarea Tratatului de la Helsinki.

citeşte detalii

Monica Lovinescu

Timpul istoriei ne aminteşte, luna aceasta, în aprilie, de una dintre cele mai cunoscute voci ale postului de radio anticomunist Europa Liberă: Monica Lovinescu (19 noiembrie 1923 – 21 aprilie 2008), dispărută acum 5 ani. Cunoscută femeie de litere, jurnalist, critic literar, realizator radio, Monica Lovinescu este fiica lui E. Lovinescu şi a Ecaterinei Bălăcioiu, profesoară de limbă franceză, deţinută politică moartă în închisoare. Absolventă a Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, Monica Lovinescu a debutat literar în revista Vremea, sub pseudonimul Ioana Tăutu. A mai colaborat la Revista Fundaţiilor Regale şi la săptămânalul liberal Democraţia. A urmat cursuri improvizate de teatru cu romancierul şi dramaturgul Camil Petrescu.

În septembrie 1947, Monica Lovinescu a ales calea exilului, plecând la Paris cu o bursă oferită de Institutul Francez din Bucureşti: „Am depus o cerere de paşaport la Prefectura Poliţiei (eram bursieră a statului francez) care mi-a fost refuzată. Însă la ora aceea serviciile nu erau coordonate încă şi m-am dus la un scriitor socialist, la George Silviu, care era secretar de stat la Interne. (Atunci mai colaborau cu socialiştii). El a telefonat mai marelui său şef: E fata lui Lovinescu! Ei, şi? Cine-i Lovinescu? Dar am obţinut paşaportul şi am plecat la Paris, trecând frontiera clandestin, pentru că erau nişte ruşi tineri, care nu ştiau decât să citească decât litere chirilice”.

citeşte detalii

In Memoriam
Radu Bărbulescu

În dimineaţa zilei de 18 aprilie 2013, galeria personalităţilor exilului românesc l-a pierdut pe unul dintre reprezentanţii săi de seamă, prin decesul lui Radu Bărbulescu, scriitor, jurnalist, traducător, editor şi om de cultură, figură emblematică a exilului românesc din Germania şi un neobosit opozant al regimului comunist din România.

Viaţa şi activitatea lui Radu Bărbulescu se caracterizează printr-o intensă şi asiduă muncă editorială şi literară. Din 1981 i-au apărut, în Germania și România, 18 de volume de proză, politologie, publicistică, istorie, istoria exilului literar românesc din Germania, traduceri din engleză (Ion Raţiu, David B. Funderburk) şi 12 volume personale de poezie, plus volume şi antologii de traduceri din germană în română şi invers. În 1988 este înfiinţată, la München, Editura Radu Bărbulescu, aici fiind publicate, în timp, peste 90 de volume de politologie, proză, poezie, lucrări de istorie privind relaţiile culturale româno-germane, studii despre istoria României, cărţi şi titluri semnate de autori români, germani, italieni, arabi, ruşi, maltezi, maghiari şi israelieni originari din România.

citeşte detalii

IICCMER investighează 35 de persoane suspectate că au comis crime în timpul regimului comunist

Bucureşti, 11 aprilie 2013 – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a declanșat procedura de investigații specifică în cazul a 35 de persoane care au deținut funcții de conducere în aparatul represiv şi care sunt suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist.

În urma cercetărilor desfășurate în ultima perioadă, IICCMER a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964.

citeşte detalii

Viitorul „Memorial al Victimelor Comunismului de la Râmnicu Sărat” - subiect de concurs de proiecte pentru studenții de la arhitectură

Un grup de 13 studenți din anul V ai Facultății de Arhitectură a Universității „Spiru Haret” vor fi implicați în lunile următoare într-un proiect didactic deosebit, care are ca temă transformarea fostei închisori de la Râmnicu Sărat într-un „Memorial al Victimelor Comunismului”.

Proiectul face parte dintr-un efort preliminar de identificare a „posibilităților și metodelor” de transpunere în obiect de arhitectură a memoriei victimelor comunismului.

O primă acțiune în cadrul proiectului va consta într-o vizită de documentare la fosta închisoare din Râmnicu Sărat, ce va avea loc miercuri 17 aprilie.


Studenții vor fi coordonați de Lect. dr. arh. Andreea Matache și de Asist. drd. arh. Vlad Mitric Ciupe de la Facultatea de Arhitectură a Universității „Spiru Haret”, care au mai coordonat un proiect similar având ca temă închisoarea comunistă din Fortul 13 Jilava.

Lucrările propuse de studenți vor sta la baza unei expoziții ce va putea fi deschisă publicului în interiorul fostului penitenciar, în luna august, pe parcursul desfășurării ediției a VII-a a Universității de Vară de la Râmnicu Sărat.

citeşte detalii

Concurs naţional pentru elevii de liceu „Ce înseamnă comunismul pentru mine?”

IICCMER, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naționale și Fundația Konrad Adenauer lansează un nou concurs naţional cu tema „Ce înseamnă comunismul pentru mine?”. Vor exista două secţiuni : una de eseuri, care se adresează elevilor din clasele IX-XII şi alta de desen şi alte forme de artă grafică, la care sunt invitaţi să participe elevii de clasele IX-XII de la liceele de artă din România.

Proiectul îşi propune să crească interesul tinerilor pentru istoria recentă a României prin stimularea cercetării personale şi a reflecţiei asupra unei perioade istorice care marchează încă evoluţia şi dezvoltarea societăţii româneşti.

citeşte detalii

Regulament concurs
descarcă document (PDF)

Fişă concurs
descarcă document (Word)

descarcă document (PDF)

Procesul şi asasinarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu (aprilie 1954)

În cartea sa de memorii „Generaţia irosită”, Silviu Burcan îi făcea un edificator portret lui Pătrăşcanu: „Ambiţia, o mare ambiţie, l-a devorat pe Lucreţiu Pătrăşcanu. Intelectual autentic, se simţea superior tovarăşilor săi, şi mai ales lui Ghiţă Dej! Cuvintele care i-au scăpat «Ce, Ghiţă trebuia să fie conducătorul partidului? Eu trebuia să fiu!» dau măsura ambiţiei sale care avea să-i fie fatală”.

Asasinarea lui Ştefan Foriş în 1946 reprezenta o etapă din planul de epurări, demascări, fricţiuni și execuţii politice puse la cale de Gheorghiu-Dej în lupta sa pentru obţinerea puterii absolute în cadrul Partidul Comunist. Rând pe rând, Lucreţiu Pătrăşcanu, Remus Koffler, Herbert (Bellu) Zilber, Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca au devenit persoane indezirabile în interiorul Biroului Politic şi al Secretariatului. Au fost epuraţi, marginalizaţi, unii au fost executaţi, alţii au primit ani grei de închisoare. Chiar dacă ajunşi la putere, ilegaliştii nu au renunțat la lupta pentru supremație în partid, deja rodatele practici ale clandestinității dovedindu-se încă odataă utile. Departe de a constitui un grup omogen, foștii militanți se dispreţuiau, se spionau, se temeau unii de alţii. Regula revoluţionarului de profesie rămânea dorința de a-l lichida pe celălalt tocmai pentru a preveni propria anihilare. Epurarea sau asasinarea posibililor rivali în lupta pentru supremaţie în partid i-a asigurat lui Gheorghiu-Dej statutul de lider absolut. Victimele lui Gheorghiu-Dej la mijlocul anilor ’40-’50 erau cei care îşi aduseseră o importantă contribuţie la funcţionarea în clandestinitate a Partidului Comunist şi care ar fi putut pune în umbră trecutul de revoluţionar al lui Dej.

citeşte detalii

Respectarea drepturilor omului şi relaţiile româno-americane în timpul regimului Carter.
Vizita lui Nicolae Ceauşescu în SUA  din aprilie 1978

Afirmarea drepturilor omului în politica externă a SUA

Încă din anul 1973 în Congresul Statelor Unite s-au purtat vii dezbateri asupra importanţei componentei „drepturilor omului”, sintagmă urma să devină în anii ’70 o componentă fundamentală a strategiei externe a SUA. Congresmenul democrat de Minnesota, Donald Fraser, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei pentru Organizaţii şi Mişcări Internaţionale (mai târziu avea să fie denumită Comisia pentru Drepturile Omului şi Organizaţii Internaţionale), a militat pentru ca administraţia americană să acorde o importanţă deosebită respectării drepturilor omului în  cadrul relaţiilor sale  internaţionale. Comisia condusă de Fraser a câştigat sprijinul Congresului în ceea ce priveşte includerea paragrafului 32 în Legea ajutorării ţărilor străine din 1973, potrivit căruia preşedintele trebuia să refuze orice ajutor economic sau militar guvernelor care îşi condamnau cetăţenii la închisoare din motive politice. Un an mai târziu, Fraser a introdus un nou amendament conform căruia preşedintele trebuia să suspende acordarea de ajutor militar guvernelor care încălcau drepturile omului, dacă nu existau „circumstanţe extraordinare” care să impună un astfel de ajutor. În 1975 Fraser a solicitat ambasadelor americane din diverse state să realizeze rapoarte asupra respectării drepturilor omului în ţările respective.

citeşte detalii

Margaret Thatcher, „Doamna de Fier” a politicii europene a murit luni, la vârsta de 87 de ani

Margaret Thatcher, prima şi singura femeie premier a Marii Britanii, s-a remarcat în cei 11 ani de guvernare ca un politician implacabil, refuzând orice fel de compromis politic, punându-se în slujba unor principii democratice solide.  Moștenirea politică a lui Margaret Thatcher are și un profund impact geopolitic, demonstrând o importantă opoziţie faţă de politica regimurilor comuniste şi având o contribuție decisivă la sfârșitul Războiului Rece.

Baroneasa Thatcher a fost aleasă pentru prima dată deputat conservator în 1959, în circumscripţia Finchley (Londra). În urma alegerilor din 1970 a deținut, între 1970-1974, funcţia de secretar de stat pentru Educaţie. Din 1975, după ce a candidat împotriva lui Edward Heath, a preluat conducerea Partidului Conservator devenind, între anii 1975-1979, lidera opoziţiei. A condus Partidul Conservator până în 1990, peste această perioadă suprapunându-se şi mandatul de prim-ministru, demnitate pe care a ocupat-o între anii 1979-1990, după ce a câştigat trei mandate consecutive. S-a retras din Camera Comunelor în 1992.

citeşte detalii

Serile București Strict Secret - Dosarul Pacepa

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român organizează miercuri, 10 aprilie 2013, ora 18.00, la Clubul Țăranului, a doua întâlnire din cadrul Serilor București Strict Secret. Această întâlnire este dedicată dosarului defectării generalului Ion Mihai Pacepa.

În 1978, adjunctul șefului Departamentului de Informații Externe și consilierul personal al lui Nicolae Ceaușescu a părăsit România, cerând azil politic în SUA. Acest act este considerat astăzi cea mai importantă defecțiune a spionajului comunist din timpul Războiului Rece.

citeşte detalii

”Școala Altfel” (sau ”Liceul Altfel”) la IICCMER

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a primit vineri, 5 aprilie, vizita unui grup de elevi de la Liceul teoretic „Ştefan Odobleja" din Bucureşti. Acțiunea s-a desfășurat în cadrul săptămânii „Școala Altfel” și a oferit liceenilor o manieră informală de a se documenta cu privire la istoria regimului comunist din România și din lume. Astfel, elevii însoțiți de doamna profesoară Cristina Suciu au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experții IICCMER, de a pune întrebări și de a participa la dezbaterile referitoare la perioada comunistă. Discuțiile au fost însoțite de vizionarea filmului ”The Soviet Story”, un documentar remarcabil, realizat de regizorul Edvins Snore, care spune povestea modulul în care regimul sovietic a colaborat cu Germania nazistă înaintea și în primii ani ai celui de-Al Doilea Război Mondial.

Call for papers pentru Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, volumul VIII (2013), cu tema: Viața cotidiană în comunism (1945-1989)

În 2010 și 2011, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a întreprins o serie de sondaje de opinie privind percepția românilor asupra comunismului. A reieșit că, deși un procent major din respondenţi consideră regimul communist ca fiind unul ilegitim şi îl califică într-o pondere semnificativă drept criminal, la nivelul populaţiei se menține tendinţa unei viziuni pozitive asupra perioadei comuniste – 3 din 4 români consideră că statul ar trebui să asigure populaţiei locuri de muncă, iar jumătate cred că autoritățile ar trebui să se ocupe de planificarea economică și repartiția de locuinţe. După cum o arată chiar autorii respectivului studiu sociologic, percepția contradictorie asupra regimului comunist provine atât din dificultatea asumării trecutului comunist, dar și din suprapunerea dimensiunilor politică și economică a vieții cotidiene în comunism.

citeşte detalii

„Școala Altfel” la IICCMER

Marți, 3 aprilie, Institutul IICCMER a fost gazda unui grup de elevi din clasa a VII de la Școala Nr. 46. Acțiunea, deruată în cadrul „Școlii Altfel”, le-a prilejuit tinerilor prezenți să interacționeze cu experții IICCMER pentru a afla mai multe despre realitățile cotidiene ale societății ceaușiste. Discuțiile au fost însoțite de vizionarea filmului Amintiri din Epoca de Aur (2009), un proiect colectiv realizat după scenariul lui Cristian Mungiu. Filmul ecranizează cele mai cunoscute legende urbane din Romania regimului Ceaușescu, scoțând în evidență absurdul perioadei. Cu această ocazie, experții IICCMER au povestit elevilor și alte episoade de viață cotidiană relevante pentru ubicuitatea și preeminența Partidului-Stat în societatea comunistă. Tinerii au fost însoțiți de profesorul Damian Panaitescu ce le predă cursul opțional de istorie a comunismului în România, după un manual realizat de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.

Întâlnire cu studenţi de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, pentru demararea unui proiect de digitizare a arhivei exilului românesc

Joi, 28 martie 2013, Departamentul Memoria Exilului Românesc, împreună cu Departamentul Secretariat-Arhivă din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, au organizat o întâlnire cu peste 50 de studenţi de la specializarea Studii Europene din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. S-a discutat despre implicarea studenţilor, aflaţi în practică la IICCMER, într-un nou proiect de digitizare a arhivelor exilului românesc, în vederea publicării materialelor scanate pe site-ul www.arhivaexilului.ro. Întâlnirea a beneficiat de prezenţa dlui. Dinu Zamfirescu, Preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER, care le-a prezentat studenţilor o sinteză a istoriei exilului românesc şi le-a explicat importanţa digitizării fondurilor arhivistice. Dl. Filip-Lucian Iorga, directorul Departamentului Memoria Exilului Românesc, a prezentat istoricul şi activităţile instituţiei, iar dna. Alina Iancu, responsabilul cu arhiva institutului, a vorbit despre fondurile care urmează să fie digitizate.

A apărut la Editura Polirom volumul Identitate, social și cotidian în România comunistă. Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Volumul VII, 2012

Volumul VII al Anuarului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc propune o analiză a regimului comunist dintr-o perspectivă mai puțin abordată în literatura de specialitate. Autorii renunță la limitările cronologice care fac din anul 1945 un moment de referință și identifică elementele care apropie sau diferențiază regimul comunist de celelalte regimuri dictatoriale din Romania secolului al XX-lea. Fundamentate pe surse de istorie orală și documente de arhivă, textele de factură biografică, ce evidențiază elementele care au influențat decisiv parcursul politic al unor importanți lideri comuniști, ca Mihail Roller, Ana Pauker ori Gheorghe Gheorghiu-Dej, sunt completate de studii referitoare la urbanism și industrializare, dar și la rezistența sau la scurta perioadă de „dezgheț” ideologic din timpul regimului Nicolae Ceaușescu.

Școală de primăvară pentru elevi „Drepturile omului în istoria recentă a României” (1 – 6 aprilie 2013)

În perioada 1-6 aprilie Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului din România, în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer Stiftung și Ministerul Educației Naționale, a organizat evenimentul Școala altfel, manifestare destinată elevilor de liceu. Participanții au fost selectați de Inspectoratul General din Ministerul Educației și Cercetării de la Colegiul Tehnic Vadu Crişului, Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza” din Ploieşti, Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Cluj Napoca şi Liceul Tehnologic „Ion Podaru” din Constanţa pe baza interesului lor pentru istoria recentă a României.

Mihai Stamatescu, profesor specialist în pedagogie și tehnici de predare, a reușit să construiască o relație între cei 20 de elevi prin jocuri interactive, de atenție sau motivaționale. Una dintre cele mai de impact acțiuni a fost Biblioteca Vie în care elevii au ales cărțile pe care profesorii le reprezentau, putând pune întrebări la care se răspundea din experiența directă. Cărțile vii aveau titlurile Elev, Istoria, Profesiile, Maternitatea, Copilăria, Agricultura.

citeşte detalii

Lansarea Saloanelor Memoriei Exilului Românesc

Joi, 21 martie 2013, la Jockey Club Român, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a organizat conferinţa-dezbatere "Un conservator de stânga. Ghiţă Ionescu, 100 de ani de la naştere", un prim eveniment din noua serie a Saloanelor Memoriei Exilului Românesc. Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Ghiţă Ionescu, personalitatea politologului a fost evocată de Alina Mungiu-Pippidi, Neagu Djuvara, Dinu Zamfirescu şi Dragoş Petrescu. Dezbaterea a fost moderată de istoricul Filip-Lucian Iorga, directorul Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul IICCMER.

Politolog de origine română, exilat în Marea Britanie, Ghiţă Ionescu reprezintă un adevărat model intelectual şi etic. Luptător anticomunist şi autor a numeroase lucrări despre comunism, gânditor de stânga ajuns conservator şi monarhist, Ghiţă Ionescu a rămas întreaga sa viaţă profund democrat. A predat la celebre universităţi britanice, printre care London School of Economics şi Universitatea din Manchester. A fost editorul revistei Government and Opposition şi preşedinte al Comitetului pentru Unificarea Europeană al Asociaţiei Internaţionale de Ştiinţe Politice.

citeşte detalii

Educaţia pentru drepturile omului prin studierea comunismului
Curs de formare pentru profesori şi învăţători, Pitești,  30-31 martie 2013

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer şi Ministerul Educaţiei Naţionale, a continuat şi anul acesta un proiect educaţional de maximă importanţă pentru pedagogia totalitarismului comunist. Derulat încă din 2008, cursul de perfecţionare pentru profesori caută să implice şi să iniţieze un număr crescând de cadre didactice în activităţi referitoare la obiectul de activitate al IICCMER. Destinat ciclului liceal, evenimentul se constituie într-o veritabilă platformă de promovare a manualului editat de instituţia noastră.

Începând din 2011 conceptul a fost îmbunătăţit în direcţia unei interdisciplinarităţi care să integreze eficient abordarea didactică a comunismului în realităţile şi dezideratele pedagogice actuale. Sub titulatura „Educaţia pentru drepturile omului prin studierea comunismului”, cursurile din acest an şi-au propus sprijinirea eforturilor profesorilor în direcţia înţelegerii constrângerilor şi privaţiunilor exercitate asupra indivizilor de regimul comunist în România.

Cursurile au fost susţinute de profesorul Mihai Stamatescu, unul dintre autorii manualului. De asemenea, acesta a fost însoţit în fiecare unitate de învăţământ din ţară de doi dintre experţii IICCMER.

Între 30 şi 31 martie prima gazdă a cursului nostru a fost Colegiul Naţional „Ion I.C. Brătianu”, din Piteşti. Alte oraşe în care se vor desfăşura activităţi similare în anul 2013 sunt: Alexandria,Buzău, Alba Iulia, Piatra Neamţ.

Destine individuale și colective în comunism

A apărut la Editura Polirom, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și a Memorialului Rezistentei Anticomuniste - Țara Făgărașului, volumul Destine individuale și colective în comunism. Acesta cuprinde lucrările ediției a V-aSimpozionului internațional de laFăgăraș - Sâmbăta de Sus, care s-a desfășurat între 22-25 iulie 2010.

Volumul prezintă destinele unor personalități urmărite de organele de represiune comuniste (Constantin Titel Petrescu, Augustin Pacha, N. Steinhardt, Adrian Marino etc.), dar și ale unor întregi colectivități (evrei, chiaburi, pastori baptiști, istorici). Relatările despre victimele regimului sunt completate cu date referitoare la torționari, oferind o imagine de ansamblu a mecanismelor de urmărire și control ale acestuia. Cadre universitare, cercetători și doctoranzi de la universități și institute de cercetare din țară și străinătate, autorii abordează o tematică variată, de la rezistența armata anticomunistă la cazurile în care cei persecutați pentru convingerile politice au devenit colaboratori ai Securității, evidențiind complexitatea regimurilor comuniste și demonstrând importanța cunoașterii acestora.

citeşte detalii

Fişele de carte ale Bibliotecii române din Freiburg accesibile online

Departamentul Memoria Exilului Românesc, în colaborare cu Departamentul Secretariat-Arhivă, anunţă digitizarea unei importante părţi din fişele de bibliotecă aparţinând Bibliotecii Române din Freiburg, Germania. Ca rezultat al unor proiecte desfăşurate în lunile ianuarie-martie 2013, mai multe fişe de bibliotecă  sunt puse la dispoziţia cercetătorilor în format digital. Acestea conţin: titluri de lucrări originale româneşti, titluri de lucrări străine traduse în limba română, titluri de lucrări scrise de autori români în limbi străine, titluri de lucrări despre România, titluri de periodice româneşti din străinătate, titluri de publicaţii periodice străine cuprinzând articole scrise de autori străini despre România, titluri de manuscrise şi diferite documente, lucrări din literatura străină, articole şi lucrări despre istoria exilului românesc postbelic, ziare şi reviste editate în  exil.

Pe lângă această documentaţie, IICCMER mai pune la dispoziţia cercetătorilor o listă de lucrări despre Biblioteca Română din Freiburg, ce pot fi consultate la sediul Institutului.

Website: www.arhivaexilului.ro

IICCMER a primit din partea Guvernului resursele financiare pentru realizarea studiilor tehnice în vederea restaurării închisorii de la Râmnicu Sărat

Bucureşti, miercuri, 27 februarie 2013 – Guvernul României a alocat Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) resursele financiare pentru realizarea studiilor tehnice necesare pentru restaurarea fostei închisori de la Râmnicu Sărat, aflată în administrarea IICCMER, care o va organiza ca Memorial al Victimelor Comunismului.

Prin acest proiect, IICCMER și-a propus transformarea unui fost spaţiu concentraţionar într-unul al reflecţiei asupra naturii criminale a comunismului. Astfel, după finalizarea lucrărilor de reabilitare şi de amenajare muzeală, estimată pentru 2016, Memorialul Râmnicu Sărat va reprezenta un punct focal pentru proiecte culturale, documentare și turistice și va găzdui vizitele a numeroase personalități din viața publică românească și internațională.

citeşte detalii

A apărut volumul de memorii al lui Mircea Carp, Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!, cu sprijinul IICCMER

Volumul lui Mircea Carp, Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine! (cuvânt înainte de Dinu Zamfirescu, Iași, Editura Polirom, 2012) reprezintă o apariție editorială remarcabilă. Pentru mulți români, Mircea Carp este glasul pe care l-au auzit ani la rând la „Europa Libera” sau „Vocea Americii”. Plecat în 1948 din România comunistă, a ajuns mai întîi în Austria, apoi, în 1951, în Statele Unite, unde a lucrat pentru postul de radio „Vocea Americii”. După 22 de ani a revenit în Europa, la München, și a continuat să transmită un timp pentru „Vocea Americii”, apoi s-a transferat la „Europa Liberă”, unde a rămas pâna la încheierea activității, în 1995. De-a lungul carierei sale, Mircea Carp a cunoscut oameni și a relatat evenimente de importanță istorică: l-a insoțit în calitate de corespondent special pe Richard Nixon, primul președinte american care a vizitat România, a realizat reportaje despre cutremurul din 1977, dar și despre evenimentele din 1989. Despre toate acestea și despre multe altele puteți citi in volumul său de amintiri, completat cu fragmente din dosarul de urmărire informativă intocmit de Securitate pe numele sau, cu portrete ale personalităților pe care le-a întâlnit, cu reportaje și interviuri.

Ediția este îngrijită de Veronica Nanu şi Floarea Dobre.

IICCMER anunță pregătirea unui proiect de lege pentru interzicerea organizațiilor și simbolurilor comuniste

Bucureşti, luni, 18 februarie 2013 – Andrei Muraru, Președintele Executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), anunță pregătirea unui proiect de lege privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor comuniste și a promovării cultului persoanelor vinovate de acte de represiune.

În cadrul primei ediții a emisiunii de istorie recentă „Asta la istoria! Asta la memoria, nene!”, difuzată de Radio Guerrilla, Președintele Executiv IICCMER a dezvăluit planurile instituției de a prezenta Guvernului un proiect de lege care să reglementeze definirea organizațiilor și simbolurilor comuniste, precum și a actelor de represiune săvârșite în perioada 1945 – 1989. În plus, proiectul vizează sancționarea constituirii de organizații comuniste, a promovării simbolurilor comuniste și a cultului persoanelor vinovate de acte de represiune în perioada respectivă.


Conform reprezentantului IICCMER, proiectul de lege va ajunge pe masa Guvernului în luna mai a acestui an.

citeşte detalii

Emisiune săptămânală de istorie recentă la Radio Guerrilla, cu sprijinul IICCMER

Luni, 18 februarie 2012, ora 13, la Radio Guerrilla va debuta emisiunea ”Asta la istoria! Asta la memoria, nene!” moderată de Liviu Mihaiu și Liviu Tofan.

Emisiunea radiofonică săptămânală (în fiecare luni între orele 13 și 14) este dedicată istoriei recente, fiind rodul unei colaborări unice în spațiul media românesc între Radio Guerrilla și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

Moderatorii emisiunii vor aduce în discuție subiecte sensibile ale istoriei recente, cu implicații în actualitatea românească. În studioul emisiunii vor fi invitați specialiști, martori ai vremii, personalităţi care pot contribui la înțelegerea, elucidarea, dar şi la iniţiative de “revizitare” a trecutului nostru.

citeşte detalii

A apărut numărul 3 al revistei History of Communism in Europe

Semnalăm apariția volumului 3 al revistei internaționale anuale a IICCMER, History of Communism in Europe (HCE). Acest număr, intitulat “Communism, Nationalism and State Building in Post-War Europe”, reprezintă un semnal de continuitate și consistență în demersul instituțional de racordare a studiilor românești despre istoria și evoluția totalitarismelor secolului XX la peisajul internațional de profil, după toate standardele și canoanele academice recunoscute.

Pentru mai multe detalii legate de conținutul numărului curent, vizitați pagina dedicată revistei: http://www.zetabooks.com/new-releases/history-of-communism-in-europe-vol.-iii-2012.html

citeşte detalii

Guvernul României îşi asumă pentru prima dată, prin programul de guvernare, organizarea unui muzeu al comunismului

Pentru prima dată în ultimii 23 de ani, Guvernul României îşi asumă, prin programul de guvernare pentru 2013-2016, organizarea unui muzeu al comunismului. Documentul, care va fi supus aprobării Parlamentului vineri, 21 decembrie 2012, precizează: „Elaborarea proiectului şi constituirea colecţiilor pentru un „Muzeu al comunismului”, ce va ilustra viaţa cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea şi formele de rezistenţă.”

Unul dintre obiectivele declarate ale conducerii IICCMER instalate în mai 2012 este transformarea închisorii de la Rm. Sărat în Memorial al Victimelor Comunismului. Recent, IICCMER, cu sprijinul consistent al Secretariatului General al Guvernului şi al altor factori guvernamentali, a reuşit achiziţionarea ultimei suprafeţe de teren care permite demararea proiectului de transformare a închisorii de la Râmnicu Sărat în Memorial. Resursele financiare pentru acest demers au fost asigurate de Guvernul României. Astfel, o primă etapă (întregirea proprietăţii) din proiectul muzeal a fost deja parcursă, urmând ca în 2013 să fie realizate studiile tehnice şi să fie îndeplinite toate procedurile legale pentru demararea lucrărilor propriu-zise.


Despre proiectul Memorial Rm. Sărat: www.memorialulramnicusarat.ro



citeşte detalii

Pas decisiv pentru transformarea închisorii de la Rm. Sărat în Memorial

IICCMER, cu sprijinul consistent al Secretariatului General al Guvernului şi al altor factori guvernamentali, a reuşit achiziţionarea ultimei suprafeţe de teren care să permită demararea proiectului, pas decisiv pentru transformarea închisorii de la Rm. Sărat în Memorial. Resursele financiare pentru acest demers au fost asigurate de Guvernul României.

Încă de la înfiinţarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, unul dintre principalele deziderate a fost transformarea unui fost spaţiu concentraţionar într-unul al reflecţiei asupra naturii criminale a comunismului. Unul dintre obiectivele declarate ale conducerii IICCMER instalate în mai 2012 este transformarea închisorii de la Rm. Sărat în Memorial al Victimelor Comunismului. Prin demersurile concrete desfăşurate în ultimele luni, o primă etapă (întregirea proprietăţii) din proiectul muzeal a fost deja parcursă, urmând ca în 2013 să fie realizate studiile tehnice şi să fie îndeplinite toate procedurile legale pentru demararea lucrărilor propriu-zise.

citeşte detalii

A apărut volumul, Spectrele lui Dej. Incursiuni în biografia și regimul unui dictator, coord. Ştefan Bosomitu, Mihai Burcea, Editura Polirom, Iași, 2012.

Volumul Spectrele lui Dej. Incursiuni în biografia și regimul unui dictator îşi propune să abordeze o latură mai puţin cunoscută, studiată şi teoretizată a istriografiei comunismului românesc. Urmând noile tendinţe ale istoriografiei occidentale, care au reconsiderat locul genului biografic în câmpul cercetării istorice, volumul îşi propune sondarea istoriei comunismului românesc din prisma unui destin individual. Astfel, demersul de faţă are drept scop reorientarea istoriografiei comunismului românesc către un nou tip de abordare – încercarea de reconstituire a contextului prin raportarea la destinul individual şi încercarea de explicare a unor evenimente, decizii şi fapte din prisma complexităţii personalităţii unui individ, a destinului său non-liniar şi a contradicţiilor care îi marchează existenţa. Volumul îşi mai propune și să infirme concepţii conform cărora biografia este asociată cu o cronologie ordonată, o personalitate coerentă şi stabilă, cu acţiuni fără inerţie şi decizii fără incertitudini.

citeşte detalii

Guvernul României a redat IICCMER dreptul de a sesiza organele de cercetare penală. În cadrul Institutului vor putea lucra procurori şi poliţişti

La data de 25 iulie 2012 Guvernul a modificat cadrul legal de funcţionare a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Principala modificare vizează dreptul IICCMER de a sesiza organele de cercetare penală când sunt identificate crime şi abuzuri politice comise în intervalul 1945-1990. În cadrul Institutului vor putea lucra procurori şi personal specializat din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

citeşte detalii

HG 768/2012
descarcă document (PDF)