Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Adevărul: Vânătoarea de torţionari. Cum s-a ajuns la condamnarea lui Alexandru Vişinescu

Articol recomandat pentru:Public larg
Alexandru Vişinescu (desen; sursa: ziarul Adevărul)

Trimiterea în justiţie a unui fost comandant de închisoare comunistă, carevasăzică judecarea, potrivit cu cerinţele unui stat de drept, a unui criminal, n-ar trebui să întâmpine nicio piedică într-un stat democrat. E un proces necesar, aşteptat de orice om câtuşi de puţin rezonabil. În România, însă, o astfel de iniţiativă poate aştepta şi un deceniu până când să se materializeze.

În aşteptarea justiţiei de pe urmă, torţionarii mor cu nonşalanţă sau, pur şi simplu, fug şi rămân în străinătate. Totuşi, la 24 iulie 2015, Alexandru Vişinescu, fost comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare sentinţă nedefinitivă. Încă nu murise. Cazul a fost prezentat de cei mai mulţi ca un succes răsunător al luptei cu fantomele trecutului. O analiză mai atentă a acestei lupte arată însă altceva: procesul lui Vişinescu are vagi legături cu felul în care este administrată, astăzi, la nivel oficial, memoria victimelor sale. Nu e nici măcar o răfuială cu trecutul. E o veşnică răfuială cu prezentul.

Continuarea articolului pe adevărul.ro.