Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Cercetările arheologice în fosta colonie de muncă forţată din perioada comunistă de la Galeşu, reluate în luna octombrie

Articol recomandat pentru:Public larg
Cercetări arheologice în fosta colonie de muncă forţată din perioada comunistă de la Galeşu, octombrie 2015

Pe 5 octombrie 2015 au fost reluate cercetările arheologice în fosta colonie de muncă forţată de la Galeşu (astăzi Nazarcea, com. Poarta Albă, jud. Constanţa), una dintre coloniile înfiinţate pentru lucrările de construcţie a Canalului Dunăre – Marea Neagră, demarate în 1949 şi abandonate în 1953, imediat după moartea lui Stalin. 

Proiectul a început în 2012, când au fost identificate în teren şi ridicate în plan urmele unor construcţii de mari dimensiuni surprinse de la nivelul podelelor sau al temeliei pereţilor. Primele săpături arheologice, în urma cărora a fost dezvelită o clădire de 25 x 7 metri, au fost efectuate în luna septembrie 2014 sub coordonarea cercet. dr. Radu-Alexandru Dragoman (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti) şi a lui Sorin Oanţă-Marghitu (Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti) sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

În etapa actuală a proiectului au fost identificate 17 noi construcţii, suprafaţa sitului fiind mult mai extinsă decât se presupunea iniţial. Ulterior, au fost efectuate măsurători topografice prin care a fost precizată distribuţia în plan a clădirilor din zona cercetată. Una dintre clădirile identificate în teren, de 25 x 9 metri, prezintă caracteristici diferite faţă de cea investigată în cursul anului trecut. Prin sondajele efectuate au fost precizate tehnicile constructive: şanţuri de fundaţie umplute cu ciment amestecat cu pietre, suprapuse de un soclu din bolovani de dimensiuni considerabile, care au constituit temelia pereţilor interiori şi exteriori, clădiţi din cărămizi legate cu mortar. Clădirea dispunea de mai mulţi pereţi interiori. Podeaua era amenajată diferit, posibil în funcţie de destinaţia camerelor, cu o duşumea de scânduri, cu un strat gros de bitum sau cu o şapă de ciment extrem de friabilă. Pe una dintre laturile lungi existau două intrări marcate de scări de acces. În contextul existenţei unei pante, trei dintre colţurile clădirii par să fi fost consolidate printr-un sistem de trepte turnate peste o umplutură de pietre.

Cercetările în fosta colonie de muncă forţată din perioada comunistă de la Galeşu au pornit de la premisa că ruinele fostului lagăr se constituie într-o „memorie materială” a sistemului concentraţionar comunist şi a perioadei ulterioare, a cărei analiză arheologică, în relaţie cu alte surse istorice (documente de arhivă, memorialistică, mărturii orale etc.), poate contribui la o înţelegere mai nuanţată a unui segment din trecutul recent al României. Scopul principal al proiectului este de a scoate la iveală informaţiile conţinute de sit, dar şi conservarea şi valorificarea pentru public a acestei memorii materiale. 

Pe baza rezultatelor obţinute IICCMER va stabili o strategie de cercetare şi de valorificare mai amplă, care să cuprindă nu doar fostul lagăr de la Galeşu şi peisajul înconjurător, ci toate ruinele asociate Canalului Dunăre – Marea Neagră, un proiect care ilustrează exemplar definiţia comunismului ca modernitate eşuată.

Cercetarea arheologică a beneficiat de un sprijin deosebit din partea stareţei Mănăstirii Tuturor Sfinţilor Români, a Părintelui Ştefan de la aceeaşi mănăstire şi a Părintelui Iustin Petre, stareţul Mănăstirii Sfântul Ioan Casian.

***

Despre IICCMER

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înfiinţată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva şi publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

Mai multe detalii despre activitatea IICCMER: http://www.iiccmer.ro/ sau https://www.facebook.com/InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului.