Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Legislație

HOTĂRÂRE   Nr. 1372/2009 din 18 noiembrie 2009

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

Text în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2016

 

 Act de bază

#B: Hotărârea Guvernului nr. 1372/2009

 

Acte modificatoare

#M1: Hotărârea Guvernului nr. 134/2010

#M2: Hotărârea Guvernului nr. 768/2012

#M3: Hotărârea Guvernului nr. 541/2013

#M4: Hotărârea Guvernului nr. 922/2016

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1, #M2 etc.

#B

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional,

    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

ART. 1

(1) Se înfiinţează Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, denumit în continuare Institutul, instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Guvernului şi în coordonarea primului-ministru, prin comasarea prin fuziune a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România cu Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, instituţii publice care se desfiinţează.

#M2

    (2) Institutul are sediul în municipiul Bucureşti.

#M1

ART. 2

    Institutul are ca scopuri:

a) administrarea şi analizarea, de o manieră riguroasă şi ştiinţifică, a memoriei regimului comunist din România, precum şi a consecinţelor acestuia, în directă colaborare cu celelalte instituţii ale statului, în spiritul valorilor constituţionale ale democraţiei, statului de drept şi pluralismului;

b) sprijinirea constituirii unor mecanisme educaţionale şi de informare destinate să promoveze, la nivel public, naţional şi internaţional, memoria perioadei comuniste din istoria României şi de încurajare a dezvoltării unei culturi a libertăţii, democraţiei şi a statului de drept, prin omagierea victimelor dictaturii comuniste din România şi analiza mecanismelor statului totalitar;

c) dezvoltarea şi încurajarea cercetării ştiinţifice şi studiul avansat în domeniul istoriei comunismului, prin metode critice şi comparative şi în concordanţă cu standardele internaţionale;

d) culegerea, arhivarea şi publicarea documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940 – 1989;

#M2

e) investigarea ştiinţifică şi identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcărilor drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor în drept în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii;

#M4

f) colaborarea cu alte instituţii abilitate în vederea organizării de activităţi muzeale sau expoziţionale atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional, precum şi sprijinirea unei reţele naţionale a memorialelor rezistenţei şi luptei anticomuniste;

g) constituirea şi gestionarea bazelor naţionale de date privind: bibliografia despre comunismul românesc, monumentele şi spaţiile memoriale, luptătorii anticomunişti şi victimele comunismului.

#M1

ART. 3

    (1) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 2, Institutul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) analizează natura, scopul şi efectele regimului totalitar din România în perioada 1945 – 1989, dar şi memoria acestui regim în exilul românesc şi în perioada postcomunistă;

#M2

b) adună date, documente şi mărturii cu privire la toate acţiunile care au lezat drepturile şi libertăţile omului în anii regimului comunist şi pe baza acestora sesizează organele de cercetare penală, indiferent de timpul şi de circumstanţele în care acestea s-au petrecut;

#M1

c) evidenţiază sursele intelectuale ale doctrinei comuniste, genealogia formării gândirii şi practicilor totalitare, structurilor Partidului Comunist Român înainte şi după anul 1945, definiţia instituţională a fostei Securităţi, precum şi mecanismele sistemului represiv din România;

d) examinează modul de organizare şi funcţionare a tuturor instituţiilor responsabile pentru instalarea şi perpetuarea regimului comunist;

e) identifică retorica şi propaganda ideologiei comuniste în domenii de impact public precum cinematografia, televiziunea, artele plastice, muzica şi în alte domenii;

#M4

f) *** Abrogată

#M1

g) studiază influenţa şi efectul ideologiei comuniste asupra politicilor de urbanism în perioada 1945 – 1989, în domeniile educaţiei, arhitecturii, patrimoniului şi artelor vizuale;

h) analizează impactul pe termen scurt şi lung al politicilor economice, ecologice şi sociale iniţiate de regimul comunist;

#M4

i) identifică reţeaua ideologică şi colaborările la nivel internaţional promovate de Partidul Comunist Român şi responsabilii pentru ideologia şi propaganda statului totalitar;

#M1

j) analizează comparativ, în lumina istoriei comunismului internaţional, datele privind cenzura ideologică exercitată în perioada 1945 – 1989 asupra domeniilor armatei, culturii şi religiei;

k) aduce la cunoştinţa opiniei publice actele de violenţă, abuzurile şi crimele săvârşite din comanda directă a Partidului Comunist Român;

l) organizează expoziţii memoriale, lansări de carte, dezbateri privind situarea memoriei comunismului în geografia simbolică a culturii române;

m) amenajează, în colaborare cu alte instituţii publice şi private, în ţară şi în străinătate, spaţii memoriale temporare sau permanente, căutând să facă mai bine cunoscută harta universului concentraţionar comunist din România;

#M2

n) efectuează studii şi cercetări, în ţară şi în străinătate, pentru aprofundarea cunoaşterii regimului comunist şi a fenomenului exilului românesc;

#M4

o) achiziţionează sau primeşte ca donaţii orice tip de mărturie materială, publicaţie ori document referitoare la istoria comunismului în România şi la cea a fostului exil românesc;

#M1

p) identifică, aduce în ţară şi conservă documentele fostului exil, în original sau copie, pe orice suport, răspândite în diferite ţări ale lumii;

#M2

q) finanţează editarea şi reeditarea, tipărirea şi publicarea de memorii, cărţi, studii, articole, corespondenţă, memorie fotografică şi video, colecţii de documente, albume fotografice;

#M1

r) organizează reuniuni şi colocvii consacrate exilului şi reprezintă cercetarea românească în acest domeniu la întâlnirile ştiinţifice naţionale şi internaţionale;

s) constituie un depozit cuprinzând toate publicaţiile, cărţile, colecţiile de reviste, ziare, manifeste şi alte înscrisuri ale fostului exil din perioada 1940 – 1989;

ş) constituie un punct de referinţă şi de comunicare cu persoanele din fostul exil care au continuat să rămână în afara graniţelor ţării;

t) sprijină material, în limita sumelor alocate prin buget, acele instituţii ale fostului exil care trebuie să rămână în străinătate, ca prezenţe active româneşti în ţările respective;

#M4

ţ) aduce la cunoştinţa opiniei publice, prin activităţi specifice, rolul activiştilor de partid, militarilor, angajaţilor civili şi magistraţilor care au lucrat în cadrul aparatului represiv de partid şi de stat;

#M2

u) identifică abuzurile şi crimele săvârşite, ordonate sau inspirate de către persoanele care au ocupat funcţiile prevăzute la lit. ţ).

#M1

    (2) În vederea îndeplinirii atribuţiilor care îi revin potrivit alin. (1), Institutul se poate adresa Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi altor autorităţi în vederea obţinerii de informaţii, documente sau acte în legătură cu domeniul său de activitate, în condiţiile legii.

#M1

ART. 4

    În vederea îndeplinirii misiunii sale de administrare a memoriei regimului comunist din România, Institutul sprijină desfăşurarea următoarelor activităţi:

a) susţinerea demersurilor ştiinţifice de cercetare a tuturor surselor edite şi inedite, cărţi, ziare, manuscrise, jurnale, documente de arhivă şi altele, legate de geneza şi proliferarea ideologiei comuniste în spaţiul românesc;

#M4

b) conceperea şi realizarea unor instrumente de lucru de autor şi colective, lucrări de sinteză, enciclopedii, dicţionare tematice, monografii, bibliografii, manuale şi altele, necesare în contextul local şi internaţional;

#M2

    b^1) realizarea de studii, analize, cercetări, proiecte şi programe în exercitarea atribuţiilor instituţionale, în parteneriat cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, asociaţii profesionale, precum şi cu persoane fizice din ţară şi din străinătate;

#M4

c) valorificarea rezultatelor cercetării prin publicarea de lucrări ştiinţifice, reviste, broşuri şi colecţii de carte, a unor portaluri electronice, manuale, dar şi a altor lucrări în domeniu, în limba română şi în principalele limbi de circulaţie internaţională, difuzate în format tipărit şi/sau digital;

d) iniţierea, stabilirea, dezvoltarea şi susţinerea de raporturi de colaborare şi cooperare cu alte unităţi sau departamente ale Guvernului României, ale Parlamentului României, ale Administraţiei Prezidenţiale, Academiei Române, Arhivelor Naţionale, cu universităţi acreditate din România şi de peste hotare, asociaţii profesionale, precum şi cu alte universităţi, institute şi centre de cercetare, locale şi internaţionale, care au un obiect de studiu de interes comun;

#M1

e) constituirea prin achiziţii proprii, schimburi şi donaţii a unei biblioteci privind istoria şi memoria comunismului românesc şi internaţional, precum şi a exilului românesc;

#M4

f) organizarea de seminare, congrese, colocvii, mese rotunde, şcoli de vară, conferinţe şi dezbateri, naţionale şi internaţionale;

g) acordarea de burse sub denumiri care onorează lupta şi disidenţa anticomuniste, precum şi exilul românesc, cu scopul stimulării cercetării în domeniul istoriei comunismului la nivelul învăţământului universitar;

h) oferirea de consultanţă şi expertiză la solicitarea unor structuri publice sau private, în domeniile care ţin de competenţa Institutului;

i) realizarea unui raport anual conţinând principalele rezultate ale activităţilor Institutului.

#M4

ART. 4^1

    (1) Stabilirea obiectivelor generale ale Institutului şi analizarea rezultatelor obţinute se realizează de un Consiliu ştiinţific, din care fac parte câte un reprezentant al Arhivelor Naţionale, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, precum şi personalităţi ale lumii academice şi civice.

    (2) Consiliul ştiinţific se întruneşte de câte ori este necesar şi funcţionează după principiul egalităţii membrilor săi. Consiliul ştiinţific este întrunit legal în prezenţa majorităţii membrilor săi. Deciziile Consiliului ştiinţific se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi la întrunire.

  (3) Din Consiliul ştiinţific fac parte 17 membri, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea preşedintelui Consiliului ştiinţific.

#M1

   (4) Din Consiliul ştiinţific fac parte 14 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, la propunerea preşedintelui Consiliului ştiinţific.

    (5) Preşedintele Consiliului ştiinţific asigură promovarea programelor Institutului şi monitorizează activitatea de dezvoltare şi cercetare ştiinţifică a acestuia, pe plan intern şi internaţional.

#M4

    (6) Preşedintele şi membrii Consiliului ştiinţific nu sunt remuneraţi.

    (7) Pe durata desfăşurării întrunirii Consiliului ştiinţific, cheltuielile de cazare, masă şi transport pot fi acoperite din bugetul Institutului.

#M4

    ART. 5

    (1) Institutul este condus de un preşedinte executiv, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului.

#M2

    (1^1) Preşedintele executiv este încadrat şi salarizat la nivelul funcţiei asimilate cu funcţia de demnitate publică de conducător al instituţiilor din subordinea Guvernului.

#M1

    (2) Preşedintele executiv este ordonator terţiar de credite şi reprezintă Institutul în raporturile cu terţe persoane fizice şi juridice. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele executiv emite decizii şi ordine.

#M2

    (2^1) Preşedintele executiv adoptă prin ordin normativele de cheltuieli pentru activităţi specifice ale Institutului, cu încadrarea în alocaţiile bugetare aprobate şi cu respectarea prevederilor legale aplicabile. Acestea se supun aprobării ordonatorului principal de credite.

#M4

    (3) În activitatea sa, preşedintele executiv este ajutat de un vicepreşedinte şi de un Comitet director format din persoanele care ocupă funcţii de conducere în cadrul Institutului.

    (3^1) Vicepreşedintele este numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului. Vicepreşedintele coordonează activitatea din cadrul Institutului referitoare la exilul românesc.

#M1

    (4) Membrii Comitetului director sunt numiţi şi revocaţi prin ordin al preşedintelui executiv, la propunerea preşedintelui Consiliului ştiinţific.

#M4

    (5) Preşedintele executiv poate delega, în condiţiile legii, o parte din atribuţiile sale vicepreşedintelui sau unuia dintre membrii Comitetului director, în această ordine.

#M2

    (6) *** Abrogat

#M1

    ART. 6 *** Abrogat

#B

ART. 7

    (1) Institutul se finanţează integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

#M3

    (2) Numărul maxim de posturi al Institutului este de 36, cu încadrarea în alocaţiile bugetare aprobate.

#M1

    (3) Structura posturilor pe compartimente, statul de funcţii şi structura de personal se aprobă prin ordin al preşedintelui executiv.

#B

    (4) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului încadrat în Institut se stabilesc prin fişa postului.

    (5) Personalul care funcţionează în cadrul Institutului este angajat cu contract individual de muncă şi este salarizat potrivit reglementărilor legale aplicabile personalului contractual din sectorul bugetar.

#M2

    (6) În cadrul Institutului poate fi delegat, în condiţiile legii, personal specializat din Ministerul Public şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

#B

    ART. 8

    Institutul poate folosi pentru desfăşurarea activităţii sale bunuri materiale primite de la persoane fizice şi juridice sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

#M4

ART. 9

    Pentru realizarea activităţilor specifice, Institutul are în dotare un număr de 3 autoturisme şi un microbuz pentru transport de persoane şi marfă, cu încadrarea în alocaţiile bugetare aprobate.

#B

ART. 10

    În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, creditele bugetare rămase neutilizate la data intrării în vigoare a Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, structurile de personal şi patrimoniul aferent Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii ce decurg din acestea vor fi preluate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc pe bază de protocol de predare-preluare, potrivit legislaţiei în vigoare.

    ART. 11

    Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

  1. a) Hotărârea Guvernului nr. 656/2003 privind înfiinţarea Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 13 iunie 2003;
  2. b) Hotărârea Guvernului nr. 1.724/2005 privind înfiinţarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.195 din 30 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Legislaţie anterioară:

HG 541 din 30 iulie 2013
HG 768 din 25 iulie 2012
HG 134 din 23 februarie 2010
HG 1372 din 2009
HG 1724 din 2005