Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

HG 1372 din 2009

HOTĂRÂRE   Nr. 1372 din 18 noiembrie 2009

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

EMITENT:     GUVERNUL ROMÂNIEI

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 802 din 25 noiembrie 2009

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ART. 1

(1) Se înfiinţează Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, denumit în continuare Institutul, instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Guvernului şi în coordonarea primului-ministru, prin comasarea prin fuziune a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România cu Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, instituţii publice care se desfiinţează.

(2) Institutul are sediul în municipiul Bucureşti, str. General David Praporgescu nr. 33, sectorul

ART. 2

Institutul are ca scop:

a) investigarea ştiinţifică şi identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcărilor drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor în drept în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii;

b) activitatea de culegere, arhivare, cercetare şi publicare a documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940 – 1989, precum şi rezolvarea unor probleme pendinte legate de fostul exil românesc.

ART. 3

(1) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 2 lit. a), Institutul are următoarele atribuţii principale:

a) analizează din punct de vedere instituţional regimul comunist, sistemul de putere în cadrul acestui regim;

b) evidenţiază natura relaţiilor dintre activul de partid şi fosta Securitate, dintre aceasta şi celelalte verigi ale sistemului represiv din România;

c) descrie modul de organizare şi de funcţionare a acestor instituţii în administrarea actului de poliţie politică;

d) prezintă activiştii de partid, ofiţerii şi magistraţii care lucrau în cadrul aparatului de represiune;

e) identifică abuzurile şi crimele săvârşite, ordonate sau inspirate de către persoanele care au ocupat funcţiile prevăzute la lit. d);

f) adună date, documente şi mărturii cu privire la toate acţiunile care au lezat drepturile şi libertăţile omului în anii regimului comunist şi pe baza acestora sesizează organele de cercetare penală, indiferent de timpul şi de circumstanţele în care acestea s-au petrecut;

g) identifică responsabilii aparatului de decizie din domeniul propagandei comuniste, responsabilii pentru actele administrative şi deciziile economice care au generat manifestări ale represiunii în viaţa socială şi culturală, de la cartelarea hranei zilnice până la limitarea accesului la informaţie, artă şi cultură, prin acte de cenzură;

h) aduce la cunoştinţa opiniei publice crimele, abuzurile, instigările la crime în numele „luptei de clasă”, săvârşite de persoanele care au ocupat funcţiile prevăzute la lit. d);

i) organizează activităţi muzeale în spaţii puse la dispoziţie de instituţii şi autorităţi publice centrale şi locale;

j) organizează activităţi de cercetare ştiinţifică, conferinţe, expoziţii sau seminare cu caracter informativ-educativ, publică studii şi documente rezultate în urma cercetărilor;

k) formulează puncte de vedere privind crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului, săvârşite în perioada regimului comunist în România, care ar putea conduce la elaborarea unor proiecte de acte normative cu scop reparatoriu;

l) elaborează, coordonează şi participă la programe şi/sau proiecte de cercetare, stagii de pregătire şi instruire în domeniul de studiu şi investigare prevăzut la art. 2 lit. a);

m) stabileşte parteneriate publice şi private cu organizaţii neguvernamentale, universităţi, institute de cercetare din ţară şi din străinătate, autorităţi publice centrale şi locale, în vederea derulării unor proiecte şi programe de cercetare în domeniul său de activitate, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

(2) În vederea îndeplinirii obiectului de activitate prevăzut la art. 2 lit. b), Institutul are următoarele atribuţii principale:

a) efectuează studii şi cercetări, în ţară şi în străinătate, pentru aprofundarea cunoaşterii fenomenului exilului românesc;

b) achiziţionează – sau primeşte donaţii – orice mărturie, publicaţie ori document al fostului exil sau despre acesta;

c) identifică, aduce în ţară şi conservă documentele fostului exil, în original sau copie, pe orice suport, răspândite în diferite ţări ale lumii;

d) finanţează editarea şi reeditarea, tipărirea şi publicarea de memorii, cărţi, studii, articole, corespondenţă, memorie fotografică şi video, colecţii de documente, albume fotografice privitoare la fostul exil românesc;

e) organizează reuniuni şi colocvii consacrate exilului şi reprezintă cercetarea românească în acest domeniu la întâlnirile ştiinţifice naţionale şi internaţionale;

f) constituie un depozit cuprinzând toate publicaţiile, cărţile, colecţiile de reviste, ziare, manifeste şi alte înscrisuri ale fostului exil din perioada 1940 – 1989;

g) constituie un punct de referinţă şi de comunicare cu persoanele din fostul exil care au continuat să rămână în afara graniţelor ţării;

h) sprijină material, în limita sumelor alocate prin buget, acele instituţii ale fostului exil care trebuie să rămână în străinătate, ca prezenţe active româneşti în ţările respective.

(3) În vederea îndeplinirii atribuţiilor care îi revin potrivit alin. (1), Institutul se poate adresa Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi altor autorităţi, în vederea obţinerii de informaţii, documente sau acte în legătură cu domeniul său de activitate, în condiţiile legii.

ART. 4

Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 3 alin. (1), Institutul urmăreşte:

a) alcătuirea unui sistem clasificat al tipurilor de crime, abuzuri şi încălcări ale drepturilor omului pe întreaga perioadă a regimului comunist şi stabilirea responsabilităţilor decizionale şi de execuţie pentru fiecare dintre acestea;

b) crearea unei baze de date care să cuprindă numele foştilor activişti de partid din nomenclatură, numele cadrelor fostei Securităţi, numele foştilor ofiţeri de armată, miliţieni şi magistraţi care au participat la acţiuni de poliţie politică;

c) identificarea acelor legi, decrete, hotărâri ale Consiliului de Miniştri, decizii ministeriale, regulamente interne şi alte prevederi, secrete sau nesecrete, care au stat la baza organizării şi funcţionării aparatului represiv;

d) publicarea unor rapoarte trimestriale şi a unui raport final anual, care vor sintetiza rezultatele investigaţiilor întreprinse;

e) stabilirea de parteneriate publice şi private cu organizaţii neguvernamentale, universităţi, institute de cercetare din ţară şi din străinătate, autorităţi publice centrale şi locale, în vederea derulării unor proiecte şi programe de cercetare în domeniul său de activitate, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

ART. 5

(1) Institutul este condus de un preşedinte, numit pe o perioadă de 5 ani prin decizie a primului-ministru.

(2) Preşedintele este ordonator terţiar de credite şi reprezintă Institutul în raporturile cu terţe persoane fizice şi juridice.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite decizii şi ordine.

(4) Preşedintele poate delega, în condiţiile legii, o parte din atribuţiile sale unui angajat cu funcţie de conducere din cadrul Institutului.

ART. 6

(1) Pe lângă Institut se organizează şi funcţionează un consiliu, organ consultativ de specialitate, alcătuit din 15 personalităţi ale societăţii civile, cu rolul de a stabili obiectivele generale de activitate ale Institutului şi de a aviza rapoartele acestuia.

(2) Membrii Consiliului sunt numiţi de către preşedintele Institutului şi nu sunt remuneraţi.

(3) Preşedintele convoacă şi conduce şedinţele Consiliului.

ART. 7

(1) Institutul se finanţează integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Numărul maxim de posturi al Institutului este de 42, cu încadrarea în alocaţiile bugetare aprobate.

(3) Structura posturilor pe compartimente, statul de funcţii şi structura de personal se aprobă prin ordin al preşedintelui.

(4) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului încadrat în Institut se stabilesc prin fişa postului.

(5) Personalul care funcţionează în cadrul Institutului este angajat cu contract individual de muncă şi este salarizat potrivit reglementărilor legale aplicabile personalului contractual din sectorul bugetar.

ART. 8

Institutul poate folosi pentru desfăşurarea activităţii sale bunuri materiale primite de la persoane fizice şi juridice sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

ART. 9

Pentru realizarea activităţilor specifice, Institutul are în dotare un număr de 7 autoturisme şi un microbuz pentru transport de persoane şi marfă, cu un consum mediu normat de carburanţi de 300 litri/lună/autovehicul, cu încadrarea în alocaţiile bugetare aprobate.

ART. 10

În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, creditele bugetare rămase neutilizate la data intrării în vigoare a Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, structurile de personal şi patrimoniul aferent Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii ce decurg din acestea vor fi preluate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc pe bază de protocol de predare-preluare, potrivit legislaţiei în vigoare.

ART. 11

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) Hotărârea Guvernului nr. 656/2003 privind înfiinţarea Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 13 iunie 2003;

b) Hotărârea Guvernului nr. 1.724/2005 privind înfiinţarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.195 din 30 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Ministrul muncii,

familiei şi protecţiei sociale, interimar,

Mihai Constantin Şeitan,

secretar de stat

 

Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucureşti, 18 noiembrie 2009.

Nr. 1.372.