Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Obiective

Rolul IICCMER rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale, ceea ce se traduce prin muncă de cercetare, editarea de volume de specialitate și organizarea de activități științifice precum conferințe sau dezbateri. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. De acest domeniu se ocupă mai ales, deși nu exclusiv, Biroul Educație și memorie. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

Pentru realizarea obiectivelor, IICCMER are următoarele atribuții:

a) analizează din punct de vedere instituțional regimul comunist, sistemul de putere în cadrul acestui regim;

b) evidențiază natura relațiilor dintre activul de partid și fosta Securitate, dintre aceasta și celelalte verigi ale sistemului represiv din Romania;

c) descrie modul de organizare și de funcționare a acestor instituții în administrarea actului de poliție politică;

d) prezintă activiștii de partid, ofițerii și magistrații care lucrau în cadrul aparatului de represiune;

e) identifică abuzurile și crimele săvârșite, ordonate sau inspirate de către persoanele care au ocupat funcțiile prevăzute la litera d);

f) adună date, documente și mărturii cu privire la toate acțiunile care au lezat drepturile și libertățile omului în anii regimului comunist și pe baza acestora sesizează organele de cercetare penală, indiferent de timpul și de circumstanțele în care acestea s-au petrecut;

g) identifică responsabilii aparatului de decizie din domeniul propagandei comuniste, responsabilii pentru actele administrative și deciziile economice care au generat manifestări ale represiunii în viața socială și culturală, de la cartelarea hranei zilnice până la limitarea accesului la informație, artă și cultură, prin acte de cenzură;

h) aduce la cunoștința opiniei publice crimele, abuzurile, instigările la crime în numele „luptei de clasă”, săvârșite de persoanele care au ocupat funcțiile prevăzute la litera d);

i) organizează activități muzeale în spații puse la dispoziție de instituții și autorități publice centrale și locale;

j) organizează activități de cercetare științifică, conferințe, expoziții sau seminare cu caracter informativ-educativ, publică studii și documente rezultate în urma cercetărilor;

k) formulează puncte de vedere privind crimele, abuzurile și încălcările drepturilor omului, săvârșite în perioada regimului comunist în România, care ar putea conduce la elaborarea unor proiecte de acte normative cu scop reparatoriu;

l) elaborează, coordonează și participă la programe şi/sau proiecte de cercetare, stagii de pregătire și instruire în domeniul de studiu și investigare prevăzut la art. 2 litera a);

m) stabilește parteneriate publice și private cu organizații neguvernamentale, universități, institute de cercetare din țară și din străinătate, autorități publice centrale și locale, în vederea derulării unor proiecte și programe de cercetare în domeniul său de activitate, cu aprobarea ordonatorului principal de credite;

n) efectuează studii și cercetări, în țară și în străinătate, pentru aprofundarea cunoașterii fenomenului exilului romanesc;

o) achiziționează sau primește donații orice mărturie, publicație ori document al fostului exil sau despre acesta;

p) identifică, aduce în țară și conservă documentele fostului exil, în original sau copie, pe orice suport, răspândite în diferite țări ale lumii;

q) finanțează editarea și reeditarea, tipărirea și publicarea de memorii, cărți, studii, articole, corespondență, memorie fotografică și video, colecții de documente, albume fotografice privitoare la fostul exil românesc;

r) organizează reuniuni și colocvii consacrate exilului și reprezintă cercetarea românească în acest domeniu la întâlnirile științifice naționale și internaționale;

s) constituie un depozit cuprinzând toate publicațiile, cărțile, colecțiile de reviste, ziare, manifeste și alte înscrisuri ale fostului exil din perioada 1940-1989;

t) constituie un punct de referință și de comunicare cu persoanele din fostul exil care au continuat să rămână în afara granițelor țării;

u) sprijină material, în limita sumelor alocate prin buget, acele instituții ale fostului exil care trebuie să rămână în străinătate, ca prezențe active românești în țările respective.

Institutul coordonează câteva proiecte unice în ţară, precum șantierele arheologice de descoperire a victimelor Securităţii; Muzeul Memorial Râmnicu Sărat; singura Universitate de Vară din România pentru studierea istoriei comunismului; primul manual de istorie a comunismuluiFototeca – cea mai mare bază de date online gratuită cu fotografii din timpul comunismului; arhiva exilului românesc ori baza de date cu fișele matricole penale.