Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

ROF

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului

şi Memoria Exilului Românesc

  

CAPITOLUL 1: Dispoziţii generale

Art. 1. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, numit în continuare Institutul, se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea Prim- ministrului, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1372/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 134 din 23 februarie 2010, prin Hotărârea Guvernului nr. 768 din 25 iulie 2012, prin Hotărârea Guvernului nr. 541 din 30 iulie 2013, prin Hotărârea Guvernului nr. 922 din 8 decembrie 2016.

Art. 2. Institutul are următoarele scopuri:

a) administrarea şi analizarea, de o manieră riguroasă şi ştiinţifică, a memoriei regimului comunist din România, precum şi a consecinţelor acestuia, în directă colaborare cu celelalte instituţii ale statului, în spiritul valorilor constituţionale ale democraţiei, statului de drept şi pluralismului;

b) sprijinirea constituirii unor mecanisme educaţionale şi de informare destinate să promoveze, la nivel public, naţional şi internaţional, memoria perioadei comuniste din istoria României şi de încurajare a dezvoltării unei culturi a libertăţii, democraţiei şi a statului de drept, prin omagierea victimelor dictaturii comuniste din România şi analiza mecanismelor statului totalitar;

c) dezvoltarea şi încurajarea cercetării ştiinţifice şi studiul avansat în domeniul istoriei comunismului, prin metode critice şi comparative şi în concordanţă cu standardele internaţionale;

d) culegerea, arhivarea şi publicarea documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940-1989;

e) investigarea ştiinţifică şi identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcărilor drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor în drept în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii.

f) colaborarea cu alte instituții abilitate în vederea organizării de activități muzeale sau expoziționale atât la nivel național, cât și la nivel internațional, precum și sprijinirea unei rețele naționale a memorialelor rezistenței și luptei anticomuniste;

g) gestionarea bazelor naționale de date privind: bibliografia despre comunismul românesc, monumentele și spațiile memoriale, luptătorii anticomuniști și victimele comunismului.

Art. 3. În vederea îndeplinirii scopurilor sale, Institutul are următoarele atribuţii principale:

a) analizează natura, scopul şi efectele regimului totalitar din România în perioada 1945-1989, dar şi memoria acestui regim în exilul românesc şi în perioada postcomunistă;

b) adună date, documente şi mărturii cu privire la toate acţiunile care au lezat drepturile şi libertăţile omului în anii regimului comunist şi pe baza acestora sesizează organele de cercetare penală, indiferent de timpul şi de circumstanţele în care acestea s au petrecut;

c) evidenţiază sursele intelectuale ale doctrinei comuniste, genealogia formării gândirii şi practicilor totalitare, structurilor Partidului Comunist Român înainte şi după anul 1945, definiţia instituţională a fostei Securităţi, precum şi mecanismele sistemului represiv din România;

d) examinează modul de organizare şi funcţionare a tuturor instituţiilor responsabile pentru instalarea şi perpetuarea regimului comunist;

e) identifică retorica şi propaganda ideologiei comuniste în domenii de impact public precum cinematografia, televiziunea, artele plastice, muzica şi în alte domenii;

f) studiază influenţa şi efectul ideologiei comuniste asupra politicilor de urbanism în perioada 1945-1989, în domeniile educaţiei, arhitecturii, patrimoniului şi artelor vizuale;

g) analizează impactul pe termen scurt şi lung al politicilor economice, ecologice şi sociale iniţiate de regimul comunist;

h) identifică rețeaua ideologică și colaborările la nivel internațional promovate de Partidul Comunist Român și responsabilii pentru ideologia și propaganda statului totalitar;

i) analizează comparativ, în lumina istoriei comunismului internaţional, datele privind cenzura ideologică exercitată în perioada 1945-1989 asupra domeniilor armatei, culturii şi religiei;

j) aduce la cunoştinţa opiniei publice actele de violenţă, abuzurile şi crimele săvârşite din comanda directă a Partidului Comunist Român;

k) organizează expoziţii memoriale, lansări de carte, dezbateri privind situarea memoriei comunismului în geografia simbolică a culturii române;

l) amenajează, în colaborare cu alte instituţii publice şi private, în ţară şi în străinătate, spaţii memoriale temporare sau permanente, căutând să facă mai bine cunoscută harta universului concentraţionar comunist din România;

m) efectuează studii şi cercetări, în ţară şi în străinătate, pentru aprofundarea cunoaşterii regimului comunist şi a fenomenului exilului românesc;

n) achiziţionează sau primeşte ca donaţii orice tip de mărturie materială, publicaţie ori document referitoare la istoria comunismului în România şi la cea a fostului exil românesc;

o) identifică, aduce în ţară şi conservă documentele fostului exil, în original sau copie, pe orice suport, răspândite în diferite ţări ale lumii;

p) finanţează editarea şi reeditarea, tipărirea şi publicarea de memorii, cărţi, studii, articole, corespondenţă, memorie fotografică şi video, colecţii de documente, albume fotografice;

q) organizează reuniuni şi colocvii consacrate exilului şi reprezintă cercetarea românească în acest domeniu la întâlnirile ştiinţifice naţionale şi internaţionale;

r) constituie un depozit cuprinzând toate publicaţiile, cărţile, colecţiile de reviste, ziare, manifeste şi alte înscrisuri ale fostului exil din perioada 1940-1989;

s) constituie un punct de referinţă şi de comunicare cu persoanele din fostul exil care au continuat să rămână în afara graniţelor ţării;

ș) sprijină material, în limita sumelor alocate prin buget, acele instituţii ale fostului exil care trebuie să rămână în străinătate, ca prezenţe active româneşti în ţările respective;

t) aduce la cunoștința opiniei publice, prin activități specifice, rolul activiștilor de partid, militarilor, angajaților civili și magistraților care au lucrat în cadrul aparatului represiv de partid și de stat;

ț) identifică abuzurile şi crimele săvârşite, ordonate sau inspirate de către persoanele care au ocupat funcţiile prevăzute la lit. ţ).

Art. 4. (1) În exercitarea atribuţiilor sale, Institutul colaborează cu ministerele, cu celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu alte instituţii publice, precum şi cu persoane fizice şi juridice de drept privat, fiind abilitat să solicite şi să primească date şi documente specifice domeniului său de activitate, în condiţiile legii.

(2) În vederea îndeplinirii atribuţiilor care îi revin potrivit alin. (1), Institutul se poate adresa Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi altor autorităţi în vederea obţinerii de informaţii, documente sau acte în legătură cu domeniul său de activitate, în condiţiile legii.

Art. 5. Pentru atingerea obiectivelor sale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc sprijină desfăşurarea următoarelor activităţi:

a) susţinerea demersurilor ştiinţifice de cercetare a tuturor surselor edite şi inedite, cărţi, ziare, manuscrise, jurnale, documente de arhivă şi altele, legate de geneza şi proliferarea ideologiei comuniste în spaţiul românesc;

b) conceperea și realizarea unor instrumente de lucru de autor și colective, lucrări de sinteză, enciclopedii, dicționare tematice, monografii, bibliografii, manuale, și altele, necesare în contextul local și internațional;

c) realizarea de studii, analize, cercetări, proiecte şi programe în exercitarea atribuţiilor instituţionale, în parteneriat cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, asociaţii profesionale, precum şi cu persoane fizice din ţară şi din străinătate;

d) valorificarea rezultatelor cercetării prin publicarea de lucrări științifice, reviste, broșuri și colecții de carte, a unor portaluri electronice, manuale, dar și a altor lucrări în domeniu, în limba română și în principalele limbi de circulație internațională, difuzate în format tipărit și/sau digital;

e) inițierea, stabilirea, dezvoltarea și susținerea de raporturi de colaborare și cooperare cu alte unități sau departamente ale Guvernului României, ale Parlamentului României, ale Administrației Prezidențiale, Academiei Române, Arhivelor Naționale, cu universități acreditate din România și de peste hotare, asociații profesionale, precum și cu alte universități, institute și centre de cercetare, locale și internaționale, care au ca obiect de studiu de interes comun;

f) constituirea prin achiziţii proprii, schimburi şi donaţii a unei biblioteci privind istoria şi memoria comunismului românesc şi internaţional, precum şi a exilului românesc;

g) organizarea de seminarii, congrese, colocvii, mese rotunde, școli de vară, conferințe și dezbateri, naționale și internaționale;

h) acordarea de burse sub denumiri care onorează lupta şi dizidența anticomuniste, precum și exilul românesc, cu scopul stimulării cercetării în domeniul istoriei comunismului la nivelul învățământului universitar;

i) oferirea de consultanță și expertiză la solicitarea unor structuri publice sau private, în domeniile care țin de competența Institutului;

j) realizarea unui raport anual conținând principalele rezultate ale activităților Institutului.

CAPITOLUL 2: Structura organizatorică şi funcţionarea Institutului

 

Art. 6. (1) Stabilirea obiectivelor generale ale Institutului și analizarea rezultatelor obținute se realizează de un Consiliu Științific, din care face parte câte un reprezentant al Arhivelor Naţionale ale României, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Asociaţiei Foștilor Deţinuţi Politici din România, precum şi personalități ale lumii academice și civice.

(2) Consiliul ştiinţific se întruneşte de câte ori este necesar şi funcţionează după principiul egalităţii membrilor săi. Consiliul științific este întrunit legal în prezența majorităţii membrilor săi. Deciziile Consiliului ştiinţific se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi la întrunire.

(3) Consiliul Ştiinţific este condus de un preşedinte, numit prin decizie a Prim-ministrului, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului.

(4) Membrii Consiliului Ştiinţific sunt numiţi prin decizie a Prim-ministrului. Numărul maxim al membrilor Consiliului Științific este de 17, inclusiv Președintele Consiliului Științific.

(5) Preşedintele Consiliului ştiinţific asigură promovarea programelor Institutului şi monitorizează activitatea de dezvoltare şi cercetare ştiinţifică a acestuia, pe plan intern şi internaţional.

(6) Președintele și membrii Consiliului Științific nu sunt remunerați.

(7) Pe durata desfășurării întrunirii Consiliului Științific, cheltuielile de cazare, masă și transport pot fi acoperite din bugetul Institutului.

(8) Convocarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului ştiinţific se aprobă prin ordin al preşedintelui executiv.

Art. 7. (1) Institutul este condus de un Președinte Executiv, numit și eliberat din funcție prin decizie a Prim–ministrului, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului.

(2) Preşedintele executiv este ordonator terţiar de credite şi reprezintă instituţia în raporturile cu terţe persoane fizice şi juridice. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele executiv emite decizii şi ordine.

(3) Preşedintele executiv este încadrat şi salarizat la nivelul funcţiei asimilate cu funcţia de demnitate publică de conducător al instituţiilor din subordinea Guvernului.

(4) În activitatea sa, Președintele Executiv este ajutat de un Vicepreședinte și de un Comitet Director format din persoanele care ocupă funcții de conducere în cadrul Institutului.

(5) Membrii Comitetului director sunt numiţi şi revocaţi prin ordin al preşedintelui executiv, la propunerea preşedintelui Consiliului ştiinţific.

(6) Preşedintele executiv poate delega, în condiţiile legii, o parte din atribuţiile sale Vicepreşedintelui sau unuia dintre membrii Comitetului Director, în această ordine.

(7) Preşedintele executiv îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) planifică, monitorizează şi evaluează activităţile şi proiectele derulate în cadrul Institutului;

b) reprezintă Institutul în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele

juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie;

c) în relaţiile cu terţii, încheie acte juridice de conservare, administrare şi dispoziţie, în numele şi pe seama Institutului, în condiţiile legii;

d) asigură coordonarea proiectelor şi programelor pe care Institutul le derulează în domeniul său de activitate;

e) promovează imaginea Institutului prin participarea la seminarii/conferinţe în ţară şi în străinătate, precum şi la proiecte specifice ariei de activitate a Institutului;

f) asigură angajarea personalului Institutului, în baza prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată şi a celorlalte dispoziţii legale în vigoare;

g) aprobă, prin ordin, structura posturilor pe compartimente, statul de funcţii şi structura de personal;

h) aprobă, prin ordin, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Institutului şi Regulamentul intern;

i) aprobă fişele de post, fişele şi rapoartele de evaluare pentru personalul încadrat;

j) controlează activitatea personalului Institutului şi soluţionează plângerile din partea acestuia;

k) avizează bugetul de venituri şi cheltuieli, rapoartele trimestriale privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi bilanţul anual, pe care le prezintă spre aprobare ordonatorului principal de credite;

l) adoptă, prin ordin, normativele de cheltuieli pentru activităţi specifice ale Institutului, cu încadrarea în alocaţiile bugetare aprobate şi cu respectarea prevederilor legale aplicabile. Acestea se supun aprobării ordonatorului principal de credite;

m) Preşedintele Executiv are în directă subordine: Vicepreședintele, Directorul general și Secretarul general.

Art. 8. (1) Vicepreședintele este numit și eliberat din funcție prin decizie a Prim-ministrului.

(2) Vicepreședintele coordonează activitatea din cadrul institutului referitoare la exilul românesc.

(3) Vicepreședintele îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt delegate sau trasate de către Președintele executiv.

Art. 9. Compartimentul Exilul românesc este condus de Vicepreședinte şi are următoarele atribuţii principale:

a) documentează riguros acţiunile desfăşurate de persoane şi entităţi din afara graniţelor României, în perioada 1940-1989, cu scopul păstrării şi promovării valorilor democratice;

b) dezvoltă relaţii de colaborare cu persoane şi instituţii, din ţară şi din străinătate, care sunt preocupate de cunoaşterea şi reflectarea memoriei exilului românesc în perioada comunistă;

c) constituie un fond public documentar cuprinzând publicaţii, cărţi, colecţii de reviste, ziare, manifeste, imagini foto şi video şi orice alte înscrisuri legate de acţiunile şi personalităţile exilului românesc;

d) analizează metodele şi acţiunile Securităţii şi ale altor organe represive ale partidului stat pentru intimidarea şi anihilarea reprezentanţilor exilului românesc;

e) face demersuri pentru stabilirea identităţii lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au activat în cadrul exilului românesc susţinând regimul comunist;

f) cooperează cu instituţii publice, din ţară şi din străinătate, entităţi private, universităţi şi orice alte organisme interesate în cunoaşterea aprofundată a fenomenului exilului românesc;

g) iniţiază şi gestionează realizarea de baze de date care să cuprindă fişele de identificare a membrilor exilului românesc;

h) alcătuieşte şi redactează studii şi cercetări care descriu, pe baza probelor, mărturiilor, şi oricăror altor documente, organismele fondate de către exilul românesc în perioada 1940-1989;

i) organizează evenimente şi manifestări ştiinţifice care să reliefeze contribuţiile exilului românesc la evidenţierea naturii totalitare a regimului comunist;

j) organizează expoziţii şi amenajează, în colaborare cu instituţii din ţară şi din străinătate, spaţii memoriale care să facă mai bine cunoscută harta exilului românesc.

Art. 10. Directorul general are următoarele atribuţii principale:

a) asigură, coordonează şi răspunde de buna organizare a activităților științifice și de cercetare a structurilor de specialitate din cadrul Institutului;

b) coordonează activitatea șefilor structurilor din subordine;

c) se preocupă de identificarea de soluții pentru optimizarea activităților științifice și de cercetare;

d) supervizează activitatea publicistică a Institutului;

e) supervizează activitățile de investigații arheologice speciale;

f) supervizează documentarea în vederea elaborării plângerilor penale;

g) oferă asistenţă Preşedintelui Consiliului ştiinţific, Preşedintelui Executiv şi șefilor structurilor subordonate direct în probleme ce ţin de desfăşurarea şi implementarea proiectelor şi programelor Institutului, în relaţia cu celelalte structuri;

h) centralizează și analizează propunerile de proiecte interne și externe și înaintează către Președintele Executiv și către Președintele Consiliului Științific rezoluții privind oportunitatea implementării lor;

i) contribuie la identificarea de soluții și la elaborarea direcțiilor de dezvoltare instituţională;

j) elaborează, pe baza rapoartelor primite de la structurile aflate în subordine, rapoarte generale;

k) se preocupă de identificarea de oportunități de parteneriate sau colaborări cu instituţii de profil din ţară şi din străinătate;

l) reprezintă Institutul, alături de Preşedintele Executiv și Vicepreședinte, în relaţiile cu instituţiile statului sau cu alte instituții sau organizații publice/private;

m) reprezintă, alături de Preşedintele Executiv și Vicepreședinte, Institutul în cadrul unor activităţi şi proiecte naționale și internaţionale.

Art. 11. (1) Directorul general are în subordine trei structuri de cercetare şi investigare: Serviciul Analiza regimului comunist, Compartimentul Investigaţii speciale şi Biroul Educaţie şi memorie.

(2) Structurile din subordinea directorului general se organizează şi funcţionează după cum urmează:

A. (1) Serviciul Analiza regimului comunist este condus de un şef de serviciu cu următoarele atribuţii:

a) asigură, coordonează şi răspunde de buna funcționare a activității științifice și de cercetare în cadrul serviciului;

b) asigură, coordonează şi răspunde de buna organizare și implementare a proiectelor din cadrul serviciului;

c) asigură, coordonează şi răspunde de activităţile Compartimentului de investigaţii speciale;

d) se preocupă de activitatea publicistică a Institutului;

e) centralizează și analizează propunerile de proiecte interne din cadrul serviciului și înaintează Directorului general rezoluții privind oportunitatea implementării lor;

f) se preocupă de identificarea soluțiilor pentru optimizarea activității de cercetare;

g) elaborează, pe baza rapoartelor primite de la cercetătorii aflaţii în subordine, rapoarte generale;

h) se preocupă de identificarea unor oportunități de parteneriate sau colaborări cu instituţii de profil din ţară şi din străinătate.

(2) Serviciul Analiza regimului comunist are următoarele atribuţii principale:

a) cercetează şi analizează arhive publice şi private, din ţară şi din străinătate, privind regimul totalitar comunist;

b) analizează sursele deschise din timpul regimului comunist cu scopul de a identifica persoane, evenimente, acţiuni, cu implicaţii asupra societăţii româneşti în perioada 1945-1989;

c) contribuie la reprezentarea cercetării naţionale în acest domeniu în întâlnirile ştiinţifice interne şi internaţionale;

d) organizează, împreună cu Biroul Educaţie şi memorie, o arhivă audio-video cu mărturii despre perioada comunistă şi efectuează transcrierea mărturiilor audio-video în vederea valorificării lor în scop ştiinţific;

e) identifică şi analizează persoanele şi acţiunile implicate în rezistenţa anticomunistă;

f) dezvoltă acţiuni de identificare a persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, a persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative şi abuzive, precum şi a persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România;

g) constituie, împreună alte structuri ale Institutului, un punct de referinţă şi de comunicare cu supravieţuitorii contestatari ai regimului comunist;

h) sistematizează, împreună cu Biroul Educaţie şi memorie, din punct de vedere tematic, cu rigoare ştiinţifică, memoria regimului comunist;

i) organizează activităţi de cercetare ştiinţifică, seminarii informative, conferinţe;

j) realizează, în colaborare cu instituţii din ţară şi din străinătate, proiecte de cercetare privind cunoaşterea şi aprofundarea perioadei comuniste;

k) organizează baze de date specifice pentru a prezenta persoanele care au ocupat funcţii de răspundere şi decizie în cadrul structurilor regimului comunist;

l) propune şi realizează instrumente de lucru, lucrări de sinteză şi/sau metodologii ştiinţifice privind aspecte variate ale istoriei regimului comunist în România;

m) editează, respectând standardele ştiinţifice în domeniu, documente din surse variate (acte, dosare, registre, înregistrări foto, video, audio şi informatice, baze de date), deschise sau închise, referitoare la istoria instituţională, socială, economică, politică, culturală a perioadei comuniste;

n) coordonează realizarea de filme documentare despre perioada comunistă.

B. (1) Compartimentul Investigaţii speciale este condus de Şeful Serviciului analiza regimului comunist, ajutat de un şef de compartiment, şi are următoarele atribuţii principale:

a) întreprinde investigaţii, analizează şi interpretează riguros crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului săvârşite pe întreaga durată a regimului comunist în România;

b) coordonează, în baza datelor, documentelor şi mărturiilor adunate, în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii, sesizarea organelor de cercetare penală;

c) asigură colaborarea cu personalul delegat din cadrul Ministerului Public şi Ministerului Administraţiei şi Internelor;

d) coordonează adunarea probelor şi mărturiilor privind gropile comune din preajma fostelor penitenciare şi lagăre de muncă, precum şi proiectele de arheologie contemporană;

e) identifică, pe baza probelor şi mărturiilor adunate, în conformitate cu metodologiile în domeniu, locurile în care au fost executate persoane, prin decizia organelor de represiune, în intervalul 1945-1989;

f) documentează, de o manieră riguroasă, cazurile neelucidate de decese sau de dispariţii, care s-au produs ca urmare a implicării instituţiilor şi organizaţiilor regimului comunist;

g) desfăşoară campanii de identificare a activiştilor de partid, militarilor, inclusiv a ofiţerilor acoperiţi, angajaţilor civili şi magistraţilor care lucrau în cadrul aparatului represiv de partid şi de stat;

h) identifică abuzurile şi crimele săvârşite, ordonate şi/sau inspirate de către persoanele enumerate la punctul precedent;

i) inventariază legile, decretele, hotărârile Consiliului de Miniştri, deciziile ministeriale, regulamentele interne, ordinele şi alte prevederi, secrete sau nesecrete, care priveau organizarea şi funcţionarea aparatului represiv;

j) adună probe şi mărturii despre crimele, abuzurile şi încălcări ale drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România;

k) face publice informaţiile şi documentele cu privire la activitatea, structura şi componenţa Securităţii, precum şi ale altor organisme represive ale regimului comunist;

l) redactează studii şi cercetări prin care să fructifice rezultatele investigaţiilor întreprinse;

m) organizează evenimente şi manifestări ştiinţifice care să reliefeze rezultatele investigaţiilor şi cercetărilor.

C. (1) Biroul Educaţie şi memorie este condus de un şef de birou cu următoarele atribuţii:

a) asigură, coordonează şi răspunde de buna implementare a proiectelor din cadrul Biroului Educație și Memorie;

b) asigură, coordonează şi răspunde de activitatea angajaților din cadrul Biroului;

c) identifică și analizează, în context comparat, politicile și programele internaționale privind istoria şi dezvoltă metode alternative de predare – învățare – evaluare;

d) asigură, coordonează şi răspunde de activitățile formativ-educative cu privire la memoria perioadei comuniste;

e) asigură, coordonează şi răspunde de activităţile de recuperare şi prezervare a memorie perioadei comuniste;

f) propune proiecte interne și externe și înaintează propunerile către Directorul General;

g) se preocupă de identificarea de soluții pentru optimizarea activității din cadrul biroului pe care îl conduce.

(2) Biroul Educaţie şi memorie are următoarele atribuţii principale:

a) organizează şi desfăşoară activităţi formativ-educative cu privire la memoria perioadei comuniste;

b) coordonează activităţile de înfiinţare şi organizare a unui Memorial al Victimelor Comunismului la fosta închisoare de la Râmnicu Sărat;

c) sprijină, prin demersuri concrete, în colaborare cu alte entităţi publice sau private, din ţară şi din străinătate, organizarea de locuri ale memoriei care să omagieze memoria victimelor comunismului;

d) dezvoltă proiecte de informare în mediul preuniversitar, universitar şi post-universitar cu privire la perioada 1945-1990;

e) formulează puncte de vedere referitoare la educaţia istorică privind regimul dictatorial şi sprijină totodată diseminarea acestora;

f) propune şi realizează, în colaborare cu instituţii publice şi entităţi private din ţară şi din străinătate, metode alternative de predare-învăţare-evaluare privind istoria regimului comunist;

g) redactează, în cooperare cu colaboratorii Institutului din ţară şi din străinătate, manuale, broşuri, sinteze şi orice alte materiale referitoare la didactica şi predarea istoriei regimului comunist;

h) asigură colaborarea şi cooperarea dintre institut şi instituţii similare din Europa Centrală şi de Est, precum şi cu orice alte instituţii interesate în cercetarea regimului comunist;

i) iniţiază demersuri pentru realizarea de sondaje de opinie cu privire la percepţiile actuale ale românilor asupra perioadei comuniste;

j) organizează cursuri de perfecţionare destinate cadrelor didactice din ciclurile preuniversitar şi universitar;

k) iniţiază şi organizează, împreună cu instituţiile de învăţământ superior din ţară şi din străinătate, programe de studii universitare şi post-universitare;

l) organizează evenimente cu caracter educativ de tipul universitate de vară, şcoală de vară, workshop, atelier tematic, concurs, conferinţă, expoziţie şi orice alt tip de evenimente şi acţiuni destinate elevilor şi studenţilor din ţară şi din străinătate;

m) concepe şi derulează programe de burse cu scopul stimulării cercetării în domeniul istoriei comunismului;

n) organizează, împreună cu Serviciul Analiza regimului comunist, o arhivă audio-video cu mărturii despre perioada comunistă şi efectuează transcrierea mărturiilor audio-video în vederea valorificării lor în scop ştiinţific;

o) sistematizează, împreună cu Serviciul Analiza regimului comunist, din punct de vedere tematic, cu rigoare ştiinţifică, memoria regimului comunist;

p) lansează proiecte de istorie orală în scopul salvării memoriei istorice a perioadei 1945-1989.

Art. 12. (1) Secretarul general are următoarele atribuţii principale:

a) asigură, coordonează relaţiile publice cu instituţii naţionale şi internaţionale;

b) asigură, coordonează şi răspunde de comunicarea publică a institutului;

c) supervizează activitățile Consilierului Juridic, Compartimentului Financiar-Administrativ, Compartimentului secretariat-comunicare şi ale Compartimentului bibliotecă-arhivă;

d) asigură, coordonează şi răspunde de fluxul de informaţii primit şi emis de institut;

e) colaborează cu şefii structurilor interne în probleme de interes comun;

f) elaborează, pe baza rapoartelor primite de la celelalte structuri, rapoarte generale.

(2) Secretarul general are în subordine Compartimentul secretariat-comunicare şi Compartimentul bibliotecă-arhivă.

(3) Structurile din subordinea Secretarului executiv se organizează şi funcţionează după cum urmează:

A. Consilierul Juridic, având următoarele atribuţii principale:

a) acordă consultanţă juridică, la cerere, persoanelor fizice care solicită informaţii privind modul în care îşi pot valorifica în justiţie drepturile care rezultă din calitatea de victime ale regimului comunist din România şi ale fostei Securităţi;

b) participă la activitatea de soluţionare a petiţiilor, în colaborare cu Compartimentul secretariat-comunicare;

c) elaborează, în colaborare cu celelalte structuri ale institutului, proiecte legislative în concordanţă cu scopurile şi atribuţiile Institutului;

d) elaborează, în colaborare cu structurile IICCMER, propuneri legislative referitoare la organizarea și funcționarea Institutului;

e) întocmește și trimite spre avizare Cabinetului de avocatură cu care colaborează Institutul, contracte civile, comerciale, cesiuni de drepturi de autor și orice alte acte juridice care obligă Institutul în relațiile cu terții;

f) asigură reprezentarea Institutului în faţa instanţelor judecătoreşti din România şi din străinătate, în condiţiile legii;

g) consiliază angajaţii Institutului cu privire la aspecte juridice şi de legislaţie în vigoare, legate de activitatea Institutului;

h) elaborează statul de funcţii şi proiectul de stat de personal pentru Institut;

i) întocmeşte, lunar, declaraţiile privind obligaţia de plată către bugetele fondului pentru asigurări de şomaj şi fondul de asigurare de sănătate, declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat;

j) întocmeşte fişele fiscale pentru salariaţii Institutului şi le transmite organelor fiscale şi salariaţilor, conform prevederilor legale;

k) alcătuieşte şi gestionează dosarele profesionale ale angajaţilor Institutului şi asigură confidenţialitatea acestora;

l) primeşte şi rezolvă corespondenţa privind drepturile ce decurg din executarea raporturilor de muncă;

m) asigură ţinerea la zi a evidenţei personalului, cu modificările ce intervin în statutul acestuia;

n) întocmeşte, în colaborare cu preşedintele executiv, directorul general, secretarul general şi directorii de departamente fişele de post, fişele şi rapoartele de evaluare pentru personalul încadrat;

o) elaborează şi redactează documentele de încadrare, evaluare, promovare şi încetare a raporturilor de muncă ale personalului;

p) îndeplineşte atribuţiile referitoare la organizarea concursurilor privind selectarea şi recrutarea personalului;

q) întocmeşte contractele individuale de muncă şi răspunde de efectuarea operaţiunilor necesare în registrul general de evidenţă a salariaţilor.

B. Compartimentul financiar-administrativ are următoarele atribuţii principale:

a) organizează şi răspunde de activitatea de elaborare a proiectului bugetului Institutului; 12

b) asigură şi răspunde de elaborarea şi transmiterea proiectului bugetului Institutului la termenele şi în conformitate cu precizările Ministerului Finanţelor Publice şi cu legislaţia în vigoare;

c) avizează contractele încheiate de Institut cu terţii;

d) organizează activitatea de control financiar preventiv;

e) ţine evidenţa creditelor bugetare aprobate şi repartizate pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate;

f) întocmeşte, trimestrial, situaţia financiară şi contul de execuţie bugetară, iar după aprobare le transmite Secretariatului General al Guvernului, la termenul stabilit;

g) întocmeşte registrele de contabilitate;

h) întocmeşte, lunar, balanţele de verificare, analizează soldul conturilor din balanţe şi urmăreşte lichidarea soldurilor conturilor;

i) furnizează informaţii cu privire la situaţia patrimonială a Institutului atunci când i se solicită;

j) întocmeşte situaţiile financiar-contabile solicitate de Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, Curtea de Conturi a României şi de către alte ministere şi instituţii centrale;

k) operează în evidenţe modificările aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli al Institutului;

l) întocmeşte şi înaintează lunar Secretariatului General al Guvernului, în baza solicitărilor structurilor din cadrul Institutului, necesarul de credite bugetare şi situaţiile justificative, urmăreşte derularea şi plata la termenele scadente a contravalorii operaţiunilor cuprinse în angajamentele legale, în baza documentelor justificative de cheltuieli;

m) întocmeşte documentaţia şi participă la licitaţiile valutare în vederea asigurării necesarului de valută pentru desfăşurarea acţiunilor internaţionale ale Institutului;

n) întocmeşte, la cerere, adrese cu privire la veniturile realizate de salariaţii Institutului;

o) certifică realitatea, regularitatea şi legalitatea cheltuielilor finanţate în cadrul bugetului, în limitele sale de competenţă;

p) acordă asistenţă în ceea ce priveşte managementul financiar al programelor derulate de Institut, în aplicarea corectă a procedurilor legale şi a celor prevăzute în contractele la care Institutul este parte;

q) aplică strict prevederile legale privind sistemul de salarizare, încadrarea şi promovarea personalului Institutului;

r) efectuează plăţile, prin semnătura şefului de compartiment, iar în lipsa acestuia, a înlocuitorului său;

s) efectuează plata drepturilor salariale şi a indemnizaţiilor pe baza documentelor de prezenţă întocmite de şefii de compartimente;

t) fundamentează fondul pentru salarii şi statul de funcţii, precum şi alte lucrări financiar-contabile şi asigură controlul gestiunilor şi efectuarea inventarierii patrimoniului;

u) păstrează registrele şi dosarele administrative privind activitatea financiar-contabilă;

v) verifică documentele financiare primite şi întocmeşte notele contabile pentru operaţiunile economico-financiare din activitatea Institutului; 13

w) organizează activitatea casieriei în conformitate cu prevederile legale, asigurând efectuarea tuturor plăţilor în numerar, precum şi operaţiunile curente cu Trezoreria Statului;

x) ţine evidenţa contabilă a consumurilor de materiale pentru activitatea Institutului, pe baza evidenţei tehnico-operative;

y) îndeplineşte orice atribuţii financiar-contabile şi administrative stabilite de ordonatorul de credite sau de către conducerea Institutului;

z) întocmeşte şi actualizează evidenţa patrimoniului aflat în administrarea Institutului;

aa) întocmeşte anual inventarul bunurilor imobile aparţinând domeniului public al statului aflat în administrarea Institutului şi îl transmite la Ministerul Finanţelor Publice;

bb) participă în comisiile de predare-primire a bunurilor din patrimoniul Institutului;

cc) analizează finanţarea cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor cu reparaţiile capitale ale imobilelor aflate în administrarea Institutului şi propune conducerii ordinea de prioritate a lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale;

dd) fundamentează şi elaborează Programul anual de achiziţii publice şi întocmeşte documentaţia privind achiziţiile publice;

ee) fundamentează şi întocmeşte lunar necesarul de credite bugetare pentru finanţarea cheltuielilor de capital şi a reparaţiilor capitale, cu respectarea prevederilor trimestriale aprobate, precum şi necesarul de credite pentru finanţarea cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor materiale şi servicii ale Institutului;

ff) avizează documentaţiile tehnico-economice de investiţii, în condiţiile legii;

gg) colaborează cu ministerele şi cu alte instituţii în vederea avizării şi aprobării documentaţiilor tehnico-economice, eliberării avizelor pentru obiectivele de investiţii;

hh) participă la recepţia lucrărilor de investiţii sau reparaţii capitale finanţate din bugetul Institutului, în baza dispoziţiei preşedintelui executiv;

ii) organizează şi asigură supravegherea şi întreţinerea tuturor instalaţiilor, mijloacelor tehnice şi aparaturii electronice din cadrul Institutului;

jj) rezolvă, prin măsuri operative, deficienţele intervenite în starea de funcţionare a instalaţiilor aferente imobilului în care se află Institutul;

kk) asigură evidenţa tehnico-operativă şi gestionarea bunurilor aflate în patrimoniul Institutului;

ll) răspunde de asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru folosirea, păstrarea, respectiv depozitarea bunurilor materiale aflate în patrimoniul Institutului;

mm) organizează activitatea de întocmire şi preluare a foilor de parcurs, de întocmire a fişei activităţii pentru fiecare autoturism, precum şi a situaţiilor trimestriale şi anuale privind consumul de carburanţi-lubrifianţi şi piese de schimb;

nn) organizează şi asigură activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi activitatea de protecţie a muncii;

oo) vizează documentele de mişcare a bunurilor; bon de consum, bon de predare, transfer, restituire, bon de mişcare a mijloacelor fixe;

pp) întocmeşte, avizează şi urmăreşte aprobarea documentelor privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor materiale şi servicii ale Institutului; 14

qq) asigură curăţenia şi igienizarea birourilor şi a celorlalte spaţii din clădirea-sediu a Institutului;

rr) întocmeşte şi depune la poliţie actele necesare în vederea obţinerii certificatului de înmatriculare a autoturismelor nou achiziţionate; întocmeşte documentele necesare pentru efectuarea în termenul legal a reviziilor obligatorii şi răspunde de realizarea acestora; asigură fiecărui autoturism atât piesele de schimb necesare, cât şi alte articole prevăzute de legislaţia în vigoare;

ss) urmăreşte ca autoturismele aflate în circulaţie să se încadreze în norma de carburanţi aprobată; ţine evidenţa pieselor de schimb achiziţionate şi a reviziilor efectuate pentru fiecare autoturism; urmăreşte alimentarea şi decontarea bonurilor valorice de carburanţi şi întocmeşte centralizatorul lunar, conform fişei justificative;

tt) răspunde de întocmirea şi prelucrarea foilor de parcurs;

uu) grupează în dosare şi selecţionează documentele prevăzute de lege, care privesc activitatea serviciului;

vv) îndeplineşte orice alte sarcini ce i se repartizează.

C. Compartimentul secretariat-comunicare are următoarele atribuţii principale:

a) asigură înregistrarea corespondenţei şi repartizarea acesteia departamentelor şi structurilor Institutului, conform rezoluţiei preşedintelui executiv; 10

b) efectuează activităţile administrative necesare pentru buna desfăşurare a relaţiilor cu autorităţile din ţară şi din străinătate, formatori, mass-media şi publicul care se adresează Institutului;

c) asigură arhivarea documentelor primite sau elaborate şi răspunde de păstrarea şi conservarea acestora;

d) comunică celorlalte structuri interne datele şi documentele necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin;

e) primeşte, centralizează, înregistrează şi distribuie memoriile şi petiţiile persoanelor fizice şi juridice către departamentele de cercetare, spre a fi soluţionate potrivit competenţelor ce le revin;

f) ţine la zi condica de prezenţă în vederea întocmirii foii colective de prezenţă;

g) emite comunicate de presă sau declaraţii publice la solicitarea conducerii Institutului;

h) coordonează parteneriatele media pe care conducerea Institutului le stabileşte, în vederea promovării proiectelor şi programelor în curs;

i) administrează în parteneriat cu şefii celorlalte structuri promovarea video, foto, audio sau pe internet a activităţii ştiinţifice a Institutului;

j) administrează website-ul Institutului, portalurile susţinute de acesta şi variile arhive în format electronic deţinute de către Institut;

k) asigură coordonarea activităţii de comunicare şi promovare a institutului;

l) realizează, direct sau în cooperare cu colaboratorii externi, materiale de promovare a Institutului;

m) organizează întâlnirile Consiliului ştiinţific, ale structurilor institutului, conferinţele de presă şi orice alte întâlniri dispuse de către conducerea institutului;

n) realizează revista presei, newsletter-ul şi monitorizează apariţiile în presă ale institutului;

o) colaborează cu celelalte structuri din cadrului institutului pentru organizarea de manifestări ştiinţifice sau orice alte evenimente dispuse de către conducerea institutului;

p) coordonează activitatea şoferilor institutului.

D. Compartimentului bibliotecă-arhivă cu următoarele atribuţii principale:

a) înregistrează orice achiziţie de carte, reviste sau documente în fondul deja existent;

b) face recomandări conducerii, în urma consultărilor cu angajaţii Institutului, pentru achiziţia de cărţi sau reviste de specialitate;

c) verifică periodic cataloagele celor mai importante edituri din străinătate şi din România, în vederea identificării noilor apariţii în specializările cuprinse în tipurile de activitate ale Institutului (ex. istorie, ştiinţe politice, sociologie, antropologie, relaţii internaţionale, filosofie, ştiinţe economice etc.);

d) asigură accesul cercetătorilor la biblioteca şi arhiva Institutului şi gestionează împrumuturile între biblioteci;

e) gestionează, ordonează, arhivează, dosarele din fondurile arhivistice;

f) asigură conservarea în condiții optime a fondului de arhivă a instituției;

g) asigură păstrarea, depozitarea, igiena, prevenirea şi stingerea incendiilor în depozitul de arhivă şi de carte.

CAPITOLUL 3: Structura organizatorică şi obligaţiile personalului Institutului

 

Art. 13. (1) Numărul maxim de posturi al Institutului este de 36.

(2) Structura organizatorică a Institutului este prevăzută în anexa la prezentul regulament.

(3) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului încadrat în Institut se stabilesc prin fişa postului.

(4) Personalul Institutului este personal contractual, salarizat potrivit reglementărilor legale aplicabile.

Art. 14. Institutul poate folosi pentru desfăşurarea activităţii sale bunuri materiale primite de la persoane fizice şi juridice sub formă de donaţii, sponsorizări şi/sau mecenat, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 15. Prezentul regulament în vigoare la data adoptării prin ordin al Preşedintelui executiv.

Art. 16. La data intrării în vigoare a prezentului Regulament se abrogă orice dispoziţii contrare anterioare.