Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

IICCMER îşi exprimă dezaprobarea faţă de invocarea, de către lideri politici sau formatori de opinie, a unor evenimente tragice din trecut pentru a caracteriza acţiuni politice sau decizii ale justiţiei de astăzi

Articol recomandat pentru:Public larg
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) îşi exprimă dezaprobarea fermă faţă de invocarea, de către lideri politici sau formatori de opinie, a unor evenimente tragice din trecut pentru a caracteriza acţiuni politice sau decizii ale justiţiei de astăzi.

Potrivit HG nr. 1372/2009, cu modificările şi completările ulterioare, printre atribuţiile Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc se numără administrarea şi analizarea, de o manieră riguroasă şi ştiinţifică, a memoriei regimului comunist din România, precum şi a consecinţelor acestuia. De asemenea, unul dintre scopurile institutului este analizarea semnificaţiei instituţionale şi principalele evenimente ale anului 1990, în contextul democratizării, în special sub aspectul încălcării drepturilor şi libertăţilor individuale.

Având în vedere declaraţiile publice recente, IICCMER face precizarea că mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost un act de violenţă stradală organizată care a avut drept consecinţe un număr important de victime, lipsite de libertate şi/sau supuse unor tratamente neomenoase. Credem că asocierea evenimentelor politice din aceste zile cu evenimente tragice de acum două decenii reprezină o insultă adusă victimelor mineriadelor.

În acelaşi timp, încercarea de a compara consecinţele actului de la 6 martie 1945 (instaurarea Guvernului Petru Groza prin imixtiunea sovietică în treburile interne ale statului român, cu suportul direct al Armatei Roşii) cu evenimentele politice din aceste zile reprezintă nu doar o dovadă de necunoaştere a faptelor istorice, dar şi o gravă tentativă de banalizare a unuia dintre cele mai tragice momente din istoria recentă a României. De asemenea, asocierea evenimentelor politice curente cu execuţia mareşalului Ion Antonescu, conducătorul statului român între 1940 şi 1944, reprezintă un semn al unei atitudini antidemocratice şi un act care sfidează memoria victimelor Holocaustului. În realitate, execuţia lui Ion Antonescu (1946) a reprezentat un act de dreptate al justiţiei speciale postbelice pentru crimele şi masacrele comise din ordinul direct şi sub coordonarea fostului conducător al statului.

Totodată, în ultimele săptămâni, lideri politici sau lideri de opinie au exprimat idei periculoase conform cărora o decizie definitivă a justiţiei româneşti de astăzi ar trimite la galeria unor foşti şefi de guverne ale României care, pentru opiniile lor democratice, au fost anihilaţi de către autorităţile comuniste. Ori, subliniem că tentativa reprezintă un act ultragiant de dispreţ la adresa memoriei foştilor deţinuţi politici întrucât încarcerarea unor foşti prim-miniştri în intervalul 1945-1964 s-a produs în afara unor mecanisme ale justiţiei, de către un regim dictatorial.

Având în vedere toate aceste declaraţii, IICCMER atrage atenţia că trimiterile la evenimente tragice din istoria noastră recentă cu scopul vădit partizan de a caracteriza acţiuni politice sau decizii ale justiţiei de astăzi reprezintă atitudini iresponsabile care denotă o lipsă de respect pentru victimele regimurilor dictatoriale şi o denaturare a adevărului istoric.