Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

IICCR la Audierea europeană despre crimele totalitarismului

Articol recomandat pentru:Public larg

La data de 8 aprilie 2008, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR) a participat la Audierea europeană Crimes Commited by Totalitarian Regimes/Crimele comise de către regimurile totalitariste, organizată de Preşedinţia slovenă a Consiliului Uniunii Europene şi Comisia Europeană. Alături de IICCR, România a fost reprezentată la această reuniune de un delegat al Ministerului Justiţiei.

Scopul imediat al prezentei reuniuni era acela de a obţine, la nivel comunitar, o cunoaştere mai aprofundată a problemelor care vizează crimele comise de către regimurile totalitare în spaţiul european. Totodată, organizatorii reuniunii au dorit să ofere experţilor prezenţi, reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene, Parlamentului European, Consiliului Europei şi societăţii civile o platformă pentru un schimb de experienţă privind prezenta tematică. Finalitatea Audierii era însă aceea de a evalua oportunitatea unui eventual instrument juridic corectiv sau a unor măsuri extrajustiţiare „pentru a acoperi trecerea cu vederea, negarea sau chiar trivializarea flagrantă, la nivel public, a crimelor de genocid şi de război – crime împotriva umanităţii – îndreptate împotriva unui grup de persoane definite pe alte criterii decât cele de rasă, de culoare, de religie, de descedenţă şi de orgine naţională sau etnică; criterii precum statutul social sau convingerea politică”*. Acest obiectiv trebuie văzut în lumina dorinţei politice, exprimate şi consemnate de Consiliul Uniunii Europene în aprilie 2007, de a fi examinată oportunitatea unui document care să vină în completarea Deciziei-Cadru privind combaterea rasismului şi xenofobiei. 

Cu toate că Audierea privea crimele comise de către regimurile totalitare în ansamblu, discuţiile au vizat şi experienţa traumatică a represiunii exercitate de sistemele comuniste în Europa Centrală şi de Est. În deschidere, vicepreşedintele Consiliului, Jacques Barrot, a vorbit despre necesitatea cunoaşterii experienţei respective de către statele care au devenit anterior membre ale Uniunii Europene. Reconcilierea, a susţinut oficialul european, nu va fi posibilă fără o recunoaştere deplină a crimelor comise. Barrot a apreciat că Uniunea Europeană nu se poate substitui rolului pe care îl au, fiecare în parte, statele membre în procesul de a înfrunta şi asuma trecutul naţional, dar că ar putea facilita dialogul şi cooperarea în prezentul domeniu, la nivel comunitar. Câţiva participanţi au vorbit, de altfel, despre o atitudine mai indiferentă a statelor membre occidentale faţă de istoria recentă a ţărilor estice. S-a discutat, printre altele, despre importanţa iniţiativelor de conştientizare publică prin programe de informare şi educaţie, mecanisme de investigare a crimelor totalitarismului, asigurarea nediscriminării victimelor regimurilor totalitare, rolul proceselor de incriminare a factorilor responsabili pentru represiunea din timpul dictaturii totalitare şi despre diferitele căi care pot duce la reconciliere. În ceea ce priveşte rolul Uniunii Europene în acest proces complex, câţiva participanţi au sugerat organizatorilor o implicare mai directă. Un demers notabil în acest sens este un proiect de recomandări iniţiat de statele baltice, prezentat în cadrul reuniunii, şi care se referă, printre altele, la: conturarea unei poziţii referitoare la crimele regimurilor totalitare la nivel comunitar, înfiinţarea unui forum interguvernamental permanent în domeniu, înfiinţarea unui muzeu sau monument şi declararea unei zile europene în memoria victimelor regimurilor totalitare. 

Instituţiile guvernamentale române compentente în domeniul investigării abuzurilor şi crimelor comunismului intenţionează să formuleze o poziţie comună în privinţa unui posibil rol al forurilor europene, în special cu referire la recomandările propuse de statele baltice.

Ziua de 8 aprilie 2008 a fost prima dată când s-a discutat oficial, la nivelul Uniunii Europene, despre impactul sistemului totalitar-comunist în spatiul european şi despre eventuale acţiuni comunitare în sens reparatoriu sau/şi preventiv. Reamintim faptul că, în ianuarie 2006, Adunarea Permanentă a Consiliul Europei a adoptat Rezoluţia (1481) privind Necesitatea unei condamnări internaţionale a crimelor regimurilor comuniste totalitare. 

*Declaraţie a Consiliului Uniunii Europene, anexă la textul Deciziei-Cadru privind combaterea anumitor forme şi expresii de rasism şi xenofobie, aprilie 2007

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să îl contactaţi pe domnul Frans van Helsdingen, frans.helsdingen@iiccr.ro