Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

O parte a arhivei româneşti de la Radio Europa Liberă a ajuns la Bucureşti

Articol recomandat pentru:Public larg
rfe_big

Bucureşti, 16 mai 2013 – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a intrat în posesia primelor înregistrări în format digital ale emisiunilor realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă din perioada 1956-1991. Cele 415 de înregistrări audio au ajuns la IICCMER în urma unui acord de parteneriat încheiat cu Hoover Institution Archives, Stanford University, în cadrul căruia urmează a fi digitizate 3.350 de materiale.

Rezultatele proiectului de digitizare vor fi disponibile pentru cercetători şi publicul interesat la sediile IICCMER şi Hoover Institution Archives (California, SUA), iar unele extrase vor fi postate pe internet. De asemenea, un website dedicat acestei ințiative va fi creat în curând. O copie a arhivei digitale a Departamentului Românesc al Radio Europa Liberă va fi depusă la Arhivele Naționale ale Romaniei.

Considerat cel mai important fenomen mediatic al României de până în 1989, Radio Europa Liberă a jucat un rol determinant în istoria recentă a țării. Premisele pentru înlăturarea totalitarismului și orientarea spre democrație se datorează în mare măsură acestui post de radio. Pentru mulţi români, emisiunile de la Europa Liberă au fost oxigenul care le-a permis să respire și să reziste sub comunism. Europa Liberă a salvat vieți și a influențat destine, fiind marea obsesie a lui Nicolae Ceauşescu și a Securității. Împotriva Europei Libere autoritățile comuniste au îndreptat un întreg arsenal de măsuri, de la bruiajul postului, la interceptarea corespondenței și atentate împotriva angajaților acestuia. Pe 21 februarie 1981, teroristul internațional Carlos Șacalul și banda sa au comis, așa cum arată ultimele cercetări, la îndemnul și cu complicitatea Securității, un atentat cu bombă asupra sediului din München al postului de radio. 

În anul 2001, statul român a recunoscut importanța și meritele postului de radio, reprezentanţii acestuia primind distincții și diplome „ca semn al durabilei recunoştinţe şi preţuiri a poporului român”. În 2008, când emisiunile destinate României au încetat, Europei Libere i-a fost decernat Ordinul Cultural în grad de mare ofiţer pentru contribuţia la promovarea libertăţii de exprimare, în special în timpul României comuniste. Emisiunile destinate României, inițiate în 1950, au încetat în august 2008. Între 1950 și 1989, secția română a Radio Europa Liberă a fost condusă de următorii directori: Mihail Fărcășanu, Camil Ring, Alexandru Gregorian, Noel Bernard, Ghiță Ionescu, Preda Bunescu, Mihail Cismărescu, Vlad Georgescu, Nicolae Stroescu-Stînișoară, Nestor Ratesh. Dintre vocile postului de radio Europa Liberă de-a lungul existenței îi amintim pe Ghiță Ionescu, Nöel Bernard, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp, Cornel Chiriac, Ion Ioanid, Gelu Ionescu, Șerban Orescu, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu, Liviu Tofan ș.a. 

„Vreme de patru decenii, românii au fost conectați cu lumea liberă grație postului de radio Europa Liberă. Speranța că libertatea și democrația vor domni iarăși în România nu a încetat niciodată și datorită vocilor acestui legendar post de radio. Efortul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc de a reda românilor aceste înregistrări, adevărate mărturii de epocă, are o conotație simbolică, dar este și un gest reparator. Această primă tranșă din arhiva audio va fi întregită în lunile și anii următori cu alte mii de înregistrări. Astfel, toate emisiunile de la Europa Liberă vor ajunge în România. Vom aduce istoria acasă, acolo unde îi este locul.” a precizat Andrei Muraru, președintele executiv al IICCMER.

***

Despre IICCMER
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este un organism guvernamental care studiază, documentează și susţine conștientizarea publică a istoriei comunismului în România, prin proiecte de cercetare, educaţionale, editoriale și muzeale. Activitatea IICCMER analizează natura, scopul şi efectele totalitarismului din România în perioada 1945-1989, dar şi memoria acestui regim în exilul românesc şi în perioada postcomunistă. 

Institutul coordonează câteva proiecte unice în ţară în acest domeniu, cum ar fi: șantiere arheologice de descoperire a victimelor Securităţii; Muzeul Memorial Râmnicu Sărat – fost penitenciar pentru deţinuţi politici; singura Universitate internaţională de Vară din România pentru studierea istoriei comunismului; primul manual de istorie a comunismului, Fototeca – cea mai mare bază de date online gratuită cu fotografii din timpul comunismului; primul master academic dedicat studiului istoriei comunismului; arhiva exilului românesc; proiecte mediatice de filme documentare.

IICCMER a devenit în timp un centru prestigios de cercetare la nivel european, prin intermediul căruia România își explorează, conștientizează și asumă trecutul comunist, își clarifică rolul în istoria europeană a secolului XX și promovează valorile democraţiei în societatea modernă.