Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Raport privind cercetările arheologice desfăşurate în Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmaţiei (jud. Maramureş) în perioada 2-4 noiembrie 2006

Articol recomandat pentru:Public larg
Investigaţii Sighet, 2006

În perioada 2-4 noiembrie 2006, în perimetrul Cimitirului Săracilor, situat la marginea municipiului Sighetu Marmaţiei, a avut loc o campanie de cercetări arheologice. Prima intervenţie cu caracter arheologic în zona acestui cimitir s-a desfăşurat în perioada 19-21 iulie 2006. Recenta intervenţie s-a efectuat în baza Autorizaţiei de Cercetare Arheologică Preventivă nr. 502/2006, emisă conform legii de către Ministerul Culturii şi Cultelor. Întreaga suprafaţă de teren cunoscută ca fiind ocupată de acest cimitir este considerată drept o zonă de interes istoric şi arheologic, situl arheologic având codul de identificare 106568.04. 

Scopul investigaţiei arheologice a fost acela de căutare, descoperire şi recuperare a osemintelor sau rămăşiţelor pământeşti ale unor foşti deţinuţi politici, care au fost închişi şi apoi au decedat, în condiţii încă neelucidate în penitenciarul de la Sighet. 

Intervenţia arheologică a constat în executarea a două unităţi de săpătură (secţiuni), ambele fiind practicate în partea a sud-est a cimitirului. 

Secţiunea nr. 3 (S. 3), de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 6 m x 2 m, a fost executată în colţul de sud-est a cimitirului. 

Secţiunea nr. 4  (S. 4), de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 10 m x 2 m a fost executată în apropierea laturii estice a cimitirului. 

În ambele locaţii alese pentru a se executa secţiunile arheologice terenul prezenta uşoare denivelări, fapt care indica prezenţa unor posibile morminte. La suprafaţă terenul era înierbat şi nu existau semne distinctive (cruci sau pietre funerare de căpătâi) care să marcheze vreun mormânt. 

În S. 3 au fost identificate un număr de şase morminte, dintre care cinci au fost dezvelite şi cercetate integral, iar unul dintre ele a fost dezvelit şi cercetat numai parţial, deoarece o mare parte a scheletului intra sub profilele de vest şi de nord ale secţiunii 

În S. 4 au fost identificate un număr de 12 morminte, dintre care numai şapte au fost dezvelite şi cercetate integral, deoarece în aceste cazuri scheletele, sau numai anumite părţi din ele, au fost surprinse întregi în suprafaţa secţiunii. Aceste patru morminte au fost surprinse parţial în secţiune, anumite părţi din scheletul lor intrând mai mult sau mai puţin sub profilele de est şi de vest ale secţiunii; mormintele au fost dezvelite şi cercetate numai pe porţiunile de schelet care au fost surprinse în suprafaţa săpată. 

În cele două secţiuni cercetate au fost identificate câteva cazuri de înmormântare atipice, care necesită o atenţia specială. În principiu este vorba despre membre inferioare ce au fost tăiate de sub genunchi prin procedee mecanice, care au fost apoi îngropate odată cu înhumarea în cimitir a unor persoane decedate. Acestea au fost aşezate în gropile de înmormântare imediat deasupra sicrielor celor înhumaţi în respectivele gropi. 

Patru dintre schelete aparţin unor persoane adulte, iar restul de zece sunt de copii, unii dintre aceştia fiind chiar nou-născuţi. Asupra acestor 14 morminte s-au putut face anumite observaţii şi constatări privitoare la ritul de înmormântare, dar şi despre alte aspecte care derivă din acesta. 

Referitor la orientarea mormintelor, majoritatea lor respectă dispunerea pe o axă generală est-vest. Au existat şi cazuri de schelete aşezate cu capul la răsărit şi picioarele spre apus, aceasta fiind o poziţie nefirească în practica înmormântărilor din lumea creştină. 

Toţi defuncţii au fost înhumaţi în sicrie confecţionate din lemn. Inventarul funerar descoperit şi recuperat de la mormintele cercetate este extrem de sărac (doi nasturi mici pentru cămaşă, două monede cu valoare de 25 de bani din anul 1952). 

Din analiza principalelor detalii de săpătură constatate ca urmare a cercetării arheologice efectuate, rezultă că toate mormintele dezvelite şi cercetate aparţin unui orizont de înmormântare contemporan, care nu coboară în timp sub mijlocul veacului trecut. 

Despre asocierea acestor schelete de persoane mature descoperite şi cercetate pe care arheologică cu vreunul dintre personajele despre care se ştie că si-a găsit sfârşitul între zidurile puşcăriei politice de la Sighet şi care, a fost îngropat apoi pe cuprinsul acestui cimitir, nu se poate deocamdată nici o precizare, datele urmând să fie coroborate cu informaţii de arhivă şi constatări ale criminaliştilor şi medicilor legişti. 

Dintre mormintele descoperite, unul a prezentat un oarecare interes din mai multe puncte de vedre (M. 16/S. 4) şi ca urmare acesta a fost recuperat, împachetat şi trimis spre examinare şi expertizare la Institutul de Medicină Legală Bucureşti. 

Săpăturile au fost coordonate de o echipă de arheologi formată din Gheorghe Petrov şi Horaţiu Groza, ajutaţi fiind de Sabina Nicula şi Iulia Vladimirov, experţi în cadrul IICCR. La faţa locului au fost prezenţi, de asemenea, poliţişti şi procurori din cadrul Secţiei Parchetelor Militare, criminalişti, medici legişti. 

În paralel cu cercetările arheologice s-au desfăşurat audieri ale foştilor gardieni şi angajaţi care au funcţionat la Penitenciarul Principal din Sighetu Marmaţiei. În urma acestora s-au reţinut mai multe pagini de manuscris conţinând poezii, care au fost identificate ulterior ca aparţinând lui Aurelian Bentoiu, fost deţinut la Sighet. 

Audierile au fost efectuate de un grup de poliţişti şi procurori din cadrul Secţiei Parchetelor Militare care au fost însoţiţi din partea IICCR de Cosmin Budeancă. 

Scopul campaniei organizate de IICCR la Sighetu Marmaţiei în 2-4 noiembrie 2006 a fost pe de o parte acela de căutare, descoperire şi recuperare a osemintelor unor foşti deţinuţi politici care au decedat în penitenciarul de la Sighet, iar pe de altă parte de a completa cu noi informaţii dosarelor aflate în lucru la Parchetul Militar cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările grave ale drepturilor omului din timpul regimului comunist. 

Gheorghe Petrov, Cosmin Budeancă