Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Site-urile noastre

În 13 ani de activitate, IICCMER a dezvoltat o serie de site-uri dedicate unor subiecte de istorie a comunismului din România. Proiectele online constituie o resursă de informații ușor accesibilă, fiind parte din demersul institutului de a facilita cunoașterea și studiul perioadei 1945-1989, dar și a urmărilor experienței totalitarismului de stânga în societatea românească.

memorialuljilava.ro

Dedicat Fortului 13 de dramatică celebritate, saitul MemorialulJilava.ro are un dublu scop: să ofere un tur virtual al fostei închisori și să încurajeze realizarea unui Memorial Național al Detenției Politice în Comunism. Așa se explică denumirea saitului, ceea ce sperăm să probeze că, în orizontul nostru tehnologic, realității îi premerge virtualul, așa cum vorbele premerg faptelor. Fortul 13 fiind parte din penitenciarul Jilava, activ, accesul este puternic limitat, de unde și necesitatea turului virtual, facilitând astfel un acces neîngrădit, la orice oră și din orice parte a lumii. Vizualizarea propriu zisă permite înțelegerea nemijlocită a condițiile de detenție din perioada 1948-1964, dar și după aceea, și a experiențelor celor încarcerați. Dintre aceștia din urmă, saitul prezintă într-o scurtă galerie câteva portrete de foști deținuți politici. O secțiune este dedicată inclusiv celor executați în perimetrul Fortului 13 în anii în care a funcționat ca închisoare politică. Jilava a fost primul punct de oprire, pentru unii și ultimul, după arestare, motiv pentru care mai toți foștii deținuți politici au trecut cel puțin o dată pe aici. Jilava era și punctul de tranzit de la un loc de detenție la altul, așa că mulți au fost “musafiri” de mai multe ori. Nu în ultimul rând, tot la Jilava aveau să fie închiși, în decembrie 1989, o parte dintre demonstranții anticomuniști.

hartagulagului.ro

Pentru a avea o imagine a întregului sistem carceral din România comunizată, saitul Hartagulagului.ro conține informații sumare despre penitenciarele, centrele de anchetă, lagărele și coloniile de muncă forțată, centrele de deportare și domiciliu obligatoriu, azilele psihiatrice folosite și în scopuri politice, locurile de execuție și gropile comune. Evident, nu sunt trecute toate locațiile, de pildă lagărele și coloniile din Delta Dunării. La fel, lipsesc, dar urmează să fie adăugate, căminele-spital unde au fost omorâți mii de copii cu handicap sau punctele de trecere a frontierei unde și-au pierdut viața alte mii de oameni care au încercat, nerecunoscători!, să fugă din paradisul comunist. Mesajul care străbate în urma „navigării” pe acest sait este univoc: împrumutat din rusă (ГУЛаг: Главное управление исправительно—трудовых лагерей/Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată) gulagul, ca termen și realitate deopotrivă, a reprezentat nu doar menținerea în prizonierat politic, ideologic sau propagandistic, ci în egală măsură distrugerea elitelor, a reperelor valorice și a creșterii naturale a unei întregi societăți, fapt care are urmări concrete până azi, la trei decenii de la căderea simbolică a regimului totalitar comunist în majoritatea țărilor Europei de Est.

fenomenulpiteşti.ro

Platforma de informare FenomenulPiteşti.ro este rezultatul a patru ani de cercetări, cu precădere în mediul privat, asupra acțiunii de “reeducare” aplicată deținuților politici în mai multe penitenciare, dar care a cunoscut la Pitești, între 1949 și 1951, un inimaginabil vârf de violență și perversitate. Soljenițân, marele demascator al crimelor comunismului, el însuși fost “client” al sistemului carceral sovietic, avea să spună că un experiment precum cel de la Pitești nici în gulagul rusesc nu a avut loc. Saitul oferă acces liber la una dintre cele mai mari baze de date dedicate acestui subiect, fiind rezultatul colaborării dintre IICCMER, Fundația Konrad Adenauer și Fundația Arsenie Boca. Alături de platforma online, a fost publicată monografia lui Alin Mureșan, Pitești. Cronica unei sinucideri asistate și a fost realizat documentarul Demascarea (regia: Nicolae Mărgineanu, scenariu: Alin Mureșan).

arhivaexilului.ro

Despre importanța unui alt tip de luptă anticomunistă ne informează www.arhivaexilului.ro, sub acest nume fiind de găsit, de fapt, proiectul Geografia exilului românesc. Conservarea și promovarea Patrimoniului Arhivistic al Exilului Românesc derulat de IICCMER cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, în colaborare cu Facultatea de Științe Politice a Universității București și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Saitul cuprinde o serie de fonduri arhivistice digitalizate, create de către personalități ale exilului românesc, precum Monica Lovinescu și Ion Dumitru, dar și colecții de publicații ale exilului nostru (B.I.R.E., La Nation Roumaine sau România). Fondurile, altele decât cel al revistelor, cuprind o diversitate dezarmantă de texte și genuri, predominând memorialistica și literatura, care încă își așteaptă cercetătorii. O secțiune cu valoare documentară certă, pentru că posedă caracterul de irepetabilitate, este arhiva foto și video prin intermediul căreia, iarăși grație tehnicii, curiosul de azi privește în ochi oameni care, de-a lungul timpului, au ajuns personaje. Secțiunea dedicată bibliografiei trimite la Biblioteca Română din Freiburg, în vreme ce fișele biografice ar merita, pe viitor, continuate.

mineriade.iiccr.ro

Chiar dacă, în prezent, mandatul legal al investigațiilor IICCMER este strict legat de perioada regimului comunist, pentru o vreme acesta a fost lărgit și după decembrie 1989. Saitul http://mineriade.iiccr.ro este dedicat violențelor care au distrus complet și iremediabil vraja momentului eliberării de comunism. Prin structură, abundența de informații, de mărturii, fotografii, interviuri și dezbateri, saitul poate fi oricând citat ca sursă pentru justiție, fapt ce reconfirmă importanța muncii istoricului, inclusiv a celui recent. Că dorim sau nu, anul 1990 este de manual, el ilustrând una dintre formele tipice de tranziție, de data aceasta, asemeni revoluției însăși, pe cale violentă. Cine dorește să afle ce s-a petrecut în primele luni de libertate post-comunistă, are prin acest sait una dintre căile de cunoaștere, alături evident de altele, reușind, sperăm, să își facă propria idee și să tragă concluziile.

memorialulramnicusarat.ro

Proiect major al IICCMER, valorificarea istoriei locului și organizarea Memorialului “Închisoarea tăcerii” de la Râmnicu Sărat reprezintă tema centrală a saitului Memorialul Râmnicu Sărat gândit să arate, pilduitor, cum ar putea fi legat trecutul de viitor. Cât privește trecutul, saitul prezintă regimul de detenție aparte, maniera prin care deținuții politici erau torturați prin interzicerea strictă de a face zgomot, de a emite sunete de orice fel. Experimentul de la Râmnicu Sărat, mai puțin prezent în conștiința publicului, deține toate ingredientele sadismului asiatic, condamnații fiind exterminați, nu înainte de a se aliena din cauza lipsei de hrană, a îngrijirii medicale, a igienei, agresați aproape zilnic, bătuți și umiliți, în deplină singurătate și mai ales într-o tăcere de mormânt. Cadavre vii, acesta ar fi oximoronul care ar putea defini realitatea unui penitenciar care, văzut de afară, este nu doar mic, dar are și o eleganță arhitecturală. Saitul combină informația istorică, mărturia foștilor deținuți politici care au supraviețuit teribilului experiment și turul virtual al clădirii. Cât privește viitorul, IICCMER depune de câțiva ani eforturi administrative și financiare de a pune în practică proiectul deja articulat și aprobat de organele competente – de rezistență, restaurare, extindere și valorificare memorială –, marcarea celor trei decenii de la căderea comunismului oferind ocazia unui început simbolic și concret deopotrivă. Un vehicol nemijlocit al dialogului dintre trecut și viitor, de cunoaștere a istoriei și a lecțiilor ei pentru generațiile de azi, îl reprezintă cele 12 ediții de până acum ale Școlii de Vară de la Râmnicu Sărat. Evident, saitul va trece în curând, asemeni tuturor celorlalte, printr-un proces obligatoriu de actualizare a datelor și nu numai.

reteauamemoriei.ro

Pornit la invitația IICCMER, în 2015, demersul coagulării inițiativelor publice și private de prezervare și valorificare a locurilor de memorie, de organizare a spațiilor muzeale și, în general, de luptă împotriva amneziei, este tema saitului www.reteauamemoriei.ro aflat încă la început. Această prezență digitală încununează seria de workshopuri „Pledoarie pentru muzee ale comunismului în România”, care se organizează de două ori pe an, primăvara și toamna, ținând pe membrii rețelei la curent în timp real față de etapele inițiativelor și de noile proiecte, de oportunitățile de finanțare sau noutățile internaționale în domeniu. Întâlnirile entuziaștilor cu specialiștii, a matorilor istoriei cu artiștii și a istoricilor cu cei din alte domenii au contribuit fundamental, dincolo de colaborările concrete, la articularea celui mai prețios rezultat de până acum: comunitatea celor care nu doar reclamă dreptul la memorie, dar care îi fac posibilă și aplicarea.

fototeca.iiccr.ro/fototeca/

Altfel decât alte regimuri din trecut, comunismul s-a derulat în plină epocă a imaginii. Iată de ce înțelegerea lui este cumva ușurată de accesul la aproape 6000 de fotografii istorice pe care IICCMER, în colaborare cu Arhivele Naționale ale României, le pune la dispoziție prin saitul http://fototeca.iiccr.ro/fototeca/, al cărui nume complet este Fototeca online a comunismului românesc. Acest proiect ar fi trebuit să aibă până acum și un corespondent video, Arhiva video a comunismului românesc, deziderat pe care nu l-am abandonat.

politicapronatalista.iiccr.ro

Spre final, să amintim de două prezențe digitale cu caracter imuabil, pentru a spune astfel. Este vorba despre expoziții concepute și derulate deja, la care nu se mai adaugă practic nimic până în momentul în care vor fi reluate. Permanentizarea lor în memoria digitală atestă utilitatea informației și mai ales maniera de prezentare a acesteia. Un exemplu concret îl găsim pe saitul http://politicapronatalista.iiccr.ro, numele întreg al proiectului fiind Cei din lume fără nume. Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu. Prezentată publicului de IICCMER în toamna lui 2012, expoziția omonimă se dorea un exercițiu de rememorare dedicat femeilor din epoca Ceaușescu și suferințelor acestora pricinuite de politica pronatalistă, fără nuanțe, a regimului comunist. Situl conține un tur virtual al expoziției, așa cum aceasta a fost montată în sala Foaier a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR), în curatoriatul Lilei Passima şi a lui Cosmin Manolache.

În fine, să menționăm că recentul proiect educațional al IICCMER, în colaborare cu KAS, Comunismul în România – cel mai mare demers expozițional mobil de acest fel din România, format din peste 100 de panouri, și care a fost prezentat publicului din București, Iași, iar acum Timișoara –, este la îndemâna oricui sub forma unui Ebook ce poate fi descărcat gratuit de pe saitul editurii Humanitas la adresa exactă http://www.humanitas.ro/humanitas/comunismul-în-românia.