Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR) a fost comasat cu Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc (INMER), rezultând o nouă instituţie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

IICCMER are un nou sediu: str. Alecu Russo, nr. 13-19, etaj 5, ap. 11, sector 2, Bucuresti. Hartă

Legea privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului şi a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România

IICCMER a inițiat, încă din primăvara anului 2010, proiectul de Lege privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului și a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România, care își propune să omagieze victimele fascismului și comunismului, ca regimuri totalitare, în baza declarațiilor și recomandărilor unor foruri internaționale și, în particular, să omagieze victimele regimului comunist în România, prin asumarea de către statul român a obligației morale de a consacra două zile comemorative: 23 august și 21 decembrie.  Proiectul legislativ a fost adoptat de Parlamentul României, devenind Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011. Această lege asigură coerența unei politici de memorie la nivelul statului român, oferindu-se posibilitatea constituirii unei pedagogii destinate să educe tinerele generații în spiritul respectului profund față de toate victimele regimurilor totalitare.

Document lege
descarcă document (PDF)

O istorie a comunismului românesc pentru cei născuţi în democraţie www.istoriacomunismului.ro

Pentru că 38% dintre adolescenţii români cred că perioada comunistă a fost mai bună decât cea actuală, la 22 de ani de la Revoluție oferim generației celor născuți după acest moment un instrument de învățare care îi va ajuta să recupereze lipsa de informație și experiență: www.istoriacomunismului.ro

De la producția la hectar, caloriferele mereu reci, fructele de plastic și sticla de PepsiCola până la sistemul concentraţionar, munca la Canal, cărțile interzise și omniprezenţa Securității, www.istoriacomunismului.ro îți propune o experiență de film a momentelor și personajelor definitorii ale comunismului din România.

www.istoriacomunismului.ro este un proiect comun al Fundaţiei Soros România, Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc și Senior Interactive, cu sprijinul Konrad Adenauer Stiftung si Saga Film. Citit de Radio Guerrilla.



citeşte detalii

A apărut volumul Derniers Jours de L’Europe/Ultimele zile ale Europei, autor Grigore Gafencu

„Grigore Gafencu, prin fineţea judecăţii sale politice, în urma experienţei ca ministru de externe, apoi reprezentant al României la Moscova într-un moment atât de dramatic, precum şi datorită talentului său de scriitor, a fost perceput în străinătate, în tot timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi în cei zece ani care au urmat, ca personalitatea română cea mai strălucită şi reprezentativă.“ Neagu Djuvara

Grigore Gafencu (1892-1957) — om politic şi diplomat român, autor al lucrărilor Preliminariile războiului în Est. De la Acordul de la Moscova (23 august 1939) până la ostilităţile din Rusia (22 iunie 1941) (1944), Ultimile zile ale Europei. Un voiaj diplomatic în 1939(1946). A lăsat însemnări zilnice (jurnal) deosebit de importante pentru cunoaşterea vieţii politice româneşti şi internaţionale.

Cei interesaţi pot achiziţiona cartea de pe site-ul Editurii Curtea Veche.

Volum aparut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria exilului Romanesc şi a Institutului Diplomatic Român.

Privesc din Doftana prin gratii de fier: Mituri, rituri si istorie

Vladimir Tismăneanu

Muzeul Doftana a simbolizat unul dintre principalele lieux de mémoire ale comunismului romanesc. L-am vizitat, ca atatia alti pionieri din RPR/RSR, ni s-a vorbit despre “Sectia H”, despre “balaurul” Savinescu, despre eroismul celor care au suferit pentru ideile lor. A merge in pelerinaj la Doftana era un rite de passage al mecanismului propagandistic comunist. La Doftana s-a acumulat resentiment zi de zi, ceas de ceas si cu intensitate de secta. Ura stransa in suflet la Doftana s-a revarsat asupra Romaniei dupa 1945 cu o patima patologica. Nu neg ca era vorba, intre acei detinuti politici din anii 20 si 30, de oameni care credeau sincer in tezele bolsevice. Un troglodit precum N. Moraru, de pilda, nu a contenit sa invoce cei “zece ani de la Doftana”. Chiar si atunci cand incerca sa combata, de pe culmile ridicolului, “iestetica burgheza”. Care zece ani au fost reali, doar ca nu justificau nicicum propulsarea acestui impostor in fruntea “sindicatului artelor si culturii” si in atatea alte pozitii-cheie in cultura romaneasca.

citeşte detalii

Despre cultul lui Ceauşescu: Elefantiazisul servilismului

Vladimir Tismăneanu

Din punctul de vedere al filozofiei politice, stalinismul a fost o formă paroxistică de voluntarism, iar aceasta caracterizare este perfect valabilă şi pentru regimul lui Ceauşescu. Este vorba de o formă de totalism (corolarul politico-filozofic al totalitarismului), o doctrină care afirmă superioritatea întregului asupra părţilor componente, primatul ineluctabil al societăţii asupra individului. Pentru regimul comunist din România, dar şi pentru cel sovietic, individul era un simplu element de raportare abstractă, o rotiţă din Marele Mecanism.

citeşte detalii

Despre cultul lui Ceauşescu: Elefantiazisul servilismului

Vladimir Tismăneanu

Din punctul de vedere al filozofiei politice, stalinismul a fost o formă paroxistică de voluntarism, iar aceasta caracterizare este perfect valabilă şi pentru regimul lui Ceauşescu. Este vorba de o formă de totalism (corolarul politico-filozofic al totalitarismului), o doctrină care afirmă superioritatea întregului asupra părţilor componente, primatul ineluctabil al societăţii asupra individului. Pentru regimul comunist din România, dar şi pentru cel sovietic, individul era un simplu element de raportare abstractă, o rotiţă din Marele Mecanism.

citeşte detalii

CALL FOR PAPERS FOR 2012

Communism, Nationalism and State Building in Post-War Europe
History of Communism in Europe, new series, vol. III/2012

The forthcoming issue of History of Communism in Europe will focus on the topic of Communism, Nationalism and State Building in Post-War Europe. The emergence of communism as praxis after the Second World War overlapped with the need of certain nations to reinforce their claim for statehood. This gave rise to a series of historical phenomena that reshaped post-war Europe. In this context, any research on these transformations must address a series of questions: What is the role of national ideology in postwar state formation? How do various ideologies (e.g. communism and nationalism) interact in the complex processes presupposed by state building? Is there a pattern of state formation in communist Europe in comparison with Western Europe or elsewhere? If so, which were the short and long term consequences of it within a post-conflict landscape? Which narratives of identity were employed as post-1945 Europe took shape? Which were the incumbent tensions as a Soviet bloc of socialist nations came about? Nevertheless, the main issue to be addressed remains that of the differences that appeared from 1945 onwards between the institutionalization of communist polities on the basis of national communities and the consolidation of a supposedly unitary camp of Marxist-Leninist regimes. Moreover, at the end of the day, the legacies of the second half of the twentieth century could be better explained if analyzed from the point of view of the tribulations of nationalizing nation-states (to use Rogers Brubaker’s coinage) across the East and West divide.

citeşte detalii

A apărut Anuarul IICCMER în limba română (număr dublu, 2010-2011)

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a reluat publicarea Anuarului institutului, printr-un număr dublu (nr. V-VI, 2010-2011) având tema Represiune și control social în România comunistă. Volumul, publicat de editura Polirom și coordonat de Adrian Cioflâncă și Luciana M. Jinga, are 480 de pagini și conține 21 de studii și 6 recenzii abordând tematica terorii comuniste.

Anuarul IICCMER reunește analize privind instituţiile şi actorii care au pus în practică represiunea comunistă, metodele de mobilizare, cooptare şi control social şi comunizarea culturii prin reorganizarea comunităţii ştiinţifice. Studiile de caz oferă date despre rezistenţa anticomunistă, victimele represiunii sau situaţia cultelor sub regimul comunist, nuanţând înţelegerea consecinţelor nefaste pe care comunismul le-a avut asupra societăţii.

Lista semnatarilor cuprinde nume precum Vladimir Tismăneanu, Paul Hollander, Smaranda Vultur, Cristian Vasile, Bogdan C. Iacob, Mihail Neamțu, Andi Mihalache, Silviu B. Moldovan, Liviu Pleșa, Luciana M. Jinga, Dumitru Lăcătușu ș.a., cărora li se adaugă o lungă listă de cercetători tineri, specializați în interpretarea comunismului pe baza noilor cercetări în arhive.

citeşte detalii

Şcoala de iarnă „Drepturile omului în istoria recentă a României”, Bran, 8-13 ianuarie 2012

IICCMER împreună cu Ambasada Olandei la Bucureşti şi Fundaţia Konrad Adenauer au lansat în cursul anului 2011 programul educaţional „Drepturile omului în istoria recentă a României”. Proiectul a inclus crearea unui curriculum pentru activităţi extraşcolare şi de tip „şcoala după şcoală” pentru elevii de gimnaziu, publicarea de materiale didactice pentru elevi şi profesori pe tema drepturilor omului, organizarea de cursuri de formare pentru profesori şi a unui concurs de campanii civice iniţiate de către elevi.

Cele mai bune patru campanii civice au fost premiate cu participarea celor mai activi membri ai echipelor la şcoala de iarnă „Drepturile omului în istoria recentă a României”. Proiectul are ca scop crearea unui mediu interactiv pentru elevii din ciclul preuniversitar prin implicarea lor în activităţi de team building şi dezbateri pe tema comunismului în România. Un asemenea demers îşi propune formarea şi consolidarea valorilor democratice în rândul elevilor şi profesorilor, precum şi dezvoltarea unei didactici bazate pe o pedagogie a libertăţii, a educaţiei pentru diversitate, a respectului pentru drepturile omului şi a educaţiei civice.

Parteneri:

A apărut volumul II al Anuarului internațional al IICCMER, History of Communism in Europe.

Numărul curent abordează o tematică mai largă pe marginea relației complicate dintre intelectuali și regimurile totalitare comuniste: „Avatars of Intellectuals under Communism”. Volumul găzduiește contribuții originale pe numeroase subiecte care frecventează tematica interacțiunii (indiferent de natura ei) dintre intelectuali și partidul-stat (I. Intellectuals and the Utopian Temptation; II. Arts and Culture; III. Communist Communities of Expert Knowledge; IV. Dissent), precum și mai multe recenzii la volume recent apărute.

Din cuprins:
Andreea ZAMFIRA: Intellectuals’ Enthusiasm for Communism at the End of the First World War in France; Valentine LOMELLINI: Reassessing the Communist Utopia? Euro communist intellectuals at the mirror of the “developed socialism”; Alina PAVELESCU: Idéologiser la culture alternative. Adrian Păunescu et le Cénacle Flacăra; Fjoralba SATKA: Albanian Alternative Painting vs. Official Painting under Communism; Alice MOCĂNESCU: Artists and Political Power: The Functioning of the Romanian Artists’ Union during the Ceauşescu Era, 1965-1975; Nataliya HRISTOVA: Des masques au mascarade. Les intellectuels et les défis de la mémoire sociale (Milieu des années 1950 – fin des années 1990); Shawn CLYBOR: Socialist (Sur)Realism: Karel Teige, Ladislav Štoll and the Politics of Communist Culture in Czechoslovakia; Ștefan BOSOMITU: Notes and Remarks on the (Re) Institutionalization of Sociology in Communist Romania in the 1960s; Bogdan IACOB: Co-option and Control: The Changing Profile of the Historical Front in Communist Romania at the End of the Fifties; Nevena DIMOVA: Macedonian and Albanian Intellectuals and the National Idea(s) in Socialist Macedonia; Luciana JINGA: Intellectuelles ou apparatchiks. Les politiques pour la promotion des femmes dans le Parti Communiste Roumain; Márta ERDŐS, Gábor KELEMEN: The Finite Universe: Discursive Double Bind and Parrhesia in State Socialism; Iulia VLADIMIROV: Monica Lovinescu: The Voice of Unbound Freedom; Cosmina TĂNĂSOIU: Revisiting Romanian Dissent under Communism. The Unbearable Lightness of Solitude; Ana-Maria CĂTĂNUȘ: Breaking the barriers of Romanian conformism. Dissent and scientific critique of Communism in mathematician Mihai Botez’ thinking. A case study