Percepţia românilor asupra comunismului

Sondaj IICCMER – CSOP, mai 2011

Cel de-al treilea sondaj de opinie referitor la percepţia românilor asupra comunismului, realizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi Memoria Exilului Românesc şi Centrul de Sondare a Opiniei Publice în mai 2011, a avut următoarele teme principale: sursele de informare despre comunism, predarea istoriei comunismului în sistemul educaţional românesc, represiunea comunistă şi influenţa trecutului comunism asupra societăţii de azi.

Surse de informare privind istoria comunismului

Principala sursă de informare în ce priveşte istoria comunismului în România este mass-media (44%), urmată de şcoală/universitate şi familie (aproximativ un sfert fiecare) şi apoi de cărţi şi filme artistice/documentare (circa 20%). Informarea despre comunism prin intermediul internetului reprezintă doar 8%, iar un procentaj semnificativ de aproape o cincime dintre respondenţi (19%) au declarat că nu-i interesează subiectul.
Discuţiile despre comunism sunt mai curând rare sau nu există deloc, atât la nivel informal (în familie, cu prietenii), cât şi la şcoală. Doar 18% discută des şi foarte des despre comunism în familie, în timp ce 42% discută rar şi foarte rar, iar 39% deloc. Similar, doar 17% discută des şi foarte des despre comunism cu prietenii, în timp ce 39% discută rar şi foarte rar, iar 45% deloc. În ceea ce priveşte tinerii sub 20 ani, dezbaterile despre comunism sunt inexistente în 61% din cazuri, iar 58% dintre respondenţii tineri afirmă că nu discută niciodată la şcoală despre acest subiect.
Dintre sursele de informare legate de istoria comunismului pe care respondenţii şi le doresc dezvoltate în spaţiul public, emisiunile radio/TV şi documentarele ocupă din nou primele locuri (60%, respectiv 56%), urmate de cărţi (48%), filme artistice (28%) şi campaniile de informare din şcoli (20%). Cursurile speciale legate de istoria comunismului din universităţi reprezintă doar 10% din opţiunile respondenţilor. În acelaşi timp, la fel ca mai înainte, circa unul din cinci respondenţi consideră că nu ştie sau nu-l interesează sursele de informare legate de istoria comunismului care ar trebui să fie activate în spaţiul public.

Gradul de informare privind istoria comunismului
În legătură cu gradul de informare cu privire la istoria comunismului, se manifestă şi în acest caz o anumită divizare a opiniilor: 46% se consideră mai curând neinformaţi (puţin informaţi, foarte puţin informaţi şi neinformaţi), în timp ce 41% dintre respondenţi apreciază că sunt mai degrabă informaţi (foarte informaţi şi destul de informaţi), iar 11% afirmă că nu ştiu. Totuşi, proporţia celor care se percep ca mai curând neinformaţi este uşor mai mare decât a celor care se cred informaţi.
Referitor la nivelul de informare al elevilor din ziua de azi cu privire la istoria comunismului, există o percepţie generalizată a unui grad scăzut de informare: mai mult de trei sferturi dintre respondenţi (79%) cred că elevii sunt mai degrabă neinformaţi (puţin informaţi şi foarte puţin informaţi), în timp ce doar 13% susţin contrariul.  

Studierea istoriei comunismului la şcoală
Luând în considerare importanţa studierii la şcoală a istoriei comunismului din România, opiniile sunt din nou divizate: circa 42% cred că este mai curând important ca istoria comunismului să fie studiată la şcoală, în timp ce 36% consideră contrariul, iar 12% spun că nu ştiu. Totuşi, procentajul celor care apreciază că studierea istoriei comunismului la şcoală prezintă importanţă, este mai mare decât al celor care nu acordă importanţă acestui fapt. Procentajul de 36 de respondenţi care răspund negativ la această întrebare îşi găseşte o explicaţie în faptul că 33% dintre români nu ştiu dacă trecutul comunist are vreo influenţă asupra prezentului, iar 13 % consideră că nu există o influenţă a trecutului comunist asupra prezentului.  
Aceste rezultate indică o ambivalenţă de poziţionare a populaţiei fata de regimul comunist: în pofida evaluării preponderent pozitive a comunismului ca idee, în mod practic, experienţa istorică a comunismului nu întruneşte o evaluare majoritară pozitivă. Deficitul de informare şi comunicare creează un grup intermediar în categoria respondenţilor indecişi în raport cu formularea unei opinii faţă de varii aspecte ale trecutul comunist.
Istoria comunismului ar trebui predată şi la gimnaziu şi la liceu, apreciază respondenţii într-un proporţie de 35%, în vreme ce 23% preferă studierea istoriei comunismului doar la liceu, iar 11% doar la şcoala generală. Un procentaj de 13% declară tranşant că istoria comunismului nu ar trebui studiată la şcoală, iar circa o cincime spun că nu ştiu.
Dintre cei care consideră că istoria comunismului ar trebui predată la şcoală, mai frecvent aceştia se pronunţă pentru studierea istoriei comunismului în cadrul unui curs general de istorie (45%), în timp ce 17% preferă un curs separat opţional, 8% un curs separat obligatoriu, 8% - atât în cadrul cursului general de istorie, cât şi în cadrul unui curs opţional, iar circa 20% nu ştiu sau nu răspund.

Represiunea comunistă
Sondajele realizate în anul 2010 arătau că doar 4% dintre români considerau că au avut de suferit în timpul regimului comunist. Sondajul din mai 2011 indică totuşi că 15% dintre respondenţi au suferit limitări ale libertăţii de expresie, 15% şi-au simţit îngrădită libertatea de circulaţie şi 17% au suferit în urma îngrădirii accesului la informaţie. De asemenea, doar 8% dintre români afirmă că au suferit privaţiuni de ordin material. Aceste date indica faptul că populaţia României încă percepe în mod pozitiv modernizarea de tip comunist. Acest lucru poate fi explicat de mai mulţi factori complementari: a) în continuare trecutul comunist ca experienţă trăită nu este perceput în mod comparativ (de ex., prin raportare la alte ţări foste comuniste, la Europa occidentală, etc.); b) viaţa în comunism este evaluată pozitiv în contextul crizei economice actuale; c) experienţa comunismului a fost şi una personală, condiţia economică individuală fiind asociată cu ascensiunea socială, realizarea profesională şi migraţia dinspre rural spre urban. În acelaşi timp, perioada comunistă în Romania a cuprins multiple generaţii ale căror experienţe formative familiale, profesionale, politice, culturale şi sociale sunt direct legate de consolidarea şi dezvoltare regimului comunist. Astfel, segmente importante ale populaţiei României compensează represiunea dictaturii (directă sau indirectă prin supraveghere, politici abuzive sau măsuri bazate pe proiectul ideologic de inginerie socială) apelând la memoria individuala a vieţii desfăşurate  în comunism.

Influenţa trecutului comunist asupra prezentului
În ce priveşte influenţa trecutului comunist asupra prezentului, se constată şi în acest caz o anumită ambivalenţă a opiniilor: 21% o cred pozitivă, iar 29%, negativă; procentajul respondenţilor care o consideră negativă este uşor mai ridicat în comparaţie cu a celor care o percep drept pozitivă. În acelaşi timp, o pondere semnificativă de 17% dintre respondenţi apreciază că nu a existat o influenţă a trecutului comunist asupra prezentului, iar 33% nu ştiu dacă a existat o astfel de influenţă.
Răspunsurile de tip nu ştiu sunt de altfel foarte frecvente şi indică printre altele şi cunoştinţele limitate ale respondenţilor privind istoria regimului comunist. Astfel, un sfert din populaţia României nu ştie dacă instaurarea comunismului a fost un lucru bun sau rău, iar 29% nu ştiu că în România comunistă a existat represiune. Aceste tipuri de răspunsuri la întrebările din chestionar indică totodată şi posibilitatea ca un număr semnificativ de respondenţi să nu îşi fi format încă o opinie clară în ceea ce priveşte varii aspecte ce ţin de trecutul comunist. Deficitul de informaţie, problemele acute ale prezentului şi dezechilibrele legate de modul în care publicul din România este informat privind trecutul comunist subminează formarea unei opinii asupra subiectelor abordate în chestionar. Proporţia importantă de răspunsuri „nu ştiu” a caracterizat şi sondajele anterioare realizate de IICCMER şi CSOP.
Cei care cred că influenţa trecutului comunist asupra prezentului este pozitivă, percep această influenţă în special în economie (67%), apoi în cultură/educaţie (28%), sănătate (18%), poziţia individului în societate (16%), poziţia internaţională a României (13%) şi politica internă (8%).
Respondenţii care consideră că influenţa trecutului comunist asupra prezentului este negativă cred că această influenţă s-a manifestat în special în economie (40%), apoi în cultură/educaţie (28%), sănătate (25%), poziţia individului în societate (23%), poziţia internaţională a României (21%) şi politica internă (14%).
Astfel, în afară de economie, unde influenţa pozitivă este considerată mai mare decât cea negativă, românii consideră că regimul comunist a influenţat mai degrabă negativ sistemul de sănătate, poziţia individului în societate, poziţia internaţională a României şi politica internă.

Percepţia generală
În ce priveşte percepţia generală asupra comunismului, prezentul studiu confirma rezultatele obţinute în sondajele anterioare.
Pe ansamblu, în toate cele trei sondaje, comunismul este perceput de majoritatea populaţiei mai degrabă ca o idee bună (indiferent dacă bine sau prost aplicată): 61% în valul din august 2010, 59% în valul din octombrie 2010 şi respectiv 61% în valul din mai 2011 consideră comunismul o idee bună.
Confirmând tendinţa de pozitivare, la întrebarea dacă instalarea regimului comunist în România la sfârşitul celui de-al doilea război mondial a fost un lucru bun sau un lucru rău, românii răspund în mod egal (37-38%) că a fost un lucru pozitiv, respectiv unul negativ. Această percepţie ambivalentă este similară celei din valul precedent în cadrul căruia, de asemenea, 38% au considerat în egală măsură instaurarea regimului comunist în România la sfârşitul celui de-al doilea război mondial drept un lucru bun, respectiv un lucru rău.

Concluzii
Principala sursă de informare despre istoria comunismului este mass-media (emisiuni radio/TV, documentare), atât la nivel real, cât şi aspiraţional (surse de informare dorite în spaţiul public). Circa o cincime dintre respondenţi nu prezintă interes faţă de istoria comunismului. Rezultatele indică însă faptul că o posibilă sursă de informare despre trecutul comunist o reprezintă documentarele şi filmele artistice. Acestea sunt o modalitate de comunicare directă, rapidă şi accesibilă a informaţiei privind regimul comunist
Discuţiile despre comunism nu par să ocupe un loc central în interacţiunea cotidiană (familie sau prieteni), dar ele reprezintă totuşi o pondere proporţional importantă. Par a fi însă rare sau inexistente la nivelul şcolii. Această deficienţă comunicativă legată de trecutul comunist indică încă posibile separări între generaţiile care au trăit în diferite faze ale regimului comunist sau între generaţiile care au o asemenea experienţă si cele care au avut un contact limitat sau inexistent cu acest trecut.
Referitor la nivelul de informare cu privire la istoria comunismului şi la studierea istoriei comunismului în şcoli, chiar daca opinia majoritară este că elevii sunt mai degrabă neinformaţi, mai puţin de jumătate dintre români susţin că este important ca istoria comunismului să fie studiată la şcoală. Dintre cei care sunt favorabili studierii istoriei comunismului la şcoală, mai frecvent aceştia se pronunţă pentru predarea istoriei comunismului în cadrul unui curs general de istorie, atât la gimnaziu, cât şi la liceu.
În ce priveşte influenţa trecutului comunist asupra prezentului, economia a fost domeniul cel mai frecvent menţionat, atât la influenţe pozitive, cât şi la cele negative. Acest rezultat indică o posibilă falie între cei care au reuşit adaptarea în noul mediu social, economic, politic, cultural de după 1989 şi cei care încă apreciază mai mult formele de integrare şi socializare din timpul  regimului comunist.
În ce priveşte percepţia generală asupra comunismului şi a instaurării sale în România, rezultatele prezentului studiu confirmă datele obţinute în cadrul cercetărilor anterioare. Cei mai mulţi dintre români consideră comunismul o idee bună, fie ea bine aplicată sau prost pusă în practică, iar în cazul instaurării regimului comunist în România la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, cei care cred ca a fost un lucru rău sunt la fel de numeroşi ca aceia care cred contrariul. Insuficienţa informării asupra trecutului comunist, discuţiile limitate pe acest subiect atât în familie, cu prietenii sau la şcoală, problemele ridicate de modul de informare deficitar (în special în mass-media), dar şi inconsistenţa politicilor publice ale statului român privind problemele ce ţin de asumarea experienţei comuniste din România pe de o parte încurajează perpetuarea percepţiei pozitive asupra dictaturii comuniste, şi, pe de altă parte, reprezintă obstacole importante în cristalizarea opiniei individuale pe problemele in cauza. O extindere a educaţiei publice privind istoria regimului comunist şi o diversificare / multiplicare a informării prin intermediul mediilor audio-vizuale (TV, filme, artistice, documentare, expoziţii, etc.) par să fie modalităţi cele bune de suscitare a interesului şi a conştiinţei publice când vine vorba de istoria regimului comunist din România.

Metodologie
Eşantionul a fost unul naţional reprezentativ pentru populaţia în vârstă de 15 ani şi peste. Selecţia gospodăriilor şi a persoanelor intervievate a fost una aleatoare. Au fost intervievate 1.125 persoane.
Eroarea de reprezentativitate este de 2,9%, cu o probabilitate de 0,95.
Interviurile au fost realizate pe bază de chestionar standardizat, faţă în faţă, la domiciliul persoanelor intervievate. Datele au fost culese în cadrul omnibusului CSOP în perioada 26 aprilie – 2 mai 2011.
Datele au fost validate şi ponderate în funcţie de sex, vârstă, naţionalitate, domiciliu şi regiune pe baza datelor INS.
Sondajul a fost realizat gratuit de către CSOP.