History of Communism in Europe. Avatars of Intellectuals under Communism, Zeta Books, 2011

Numărul curent abordează o tematică mai largă pe marginea relației complicate dintre intelectuali și regimurile totalitare comuniste: „Avatars of Intellectuals under Communism”. Volumul găzduiește contribuții originale pe numeroase subiecte care frecventează tematica interacțiunii (indiferent de natura ei) dintre intelectuali și partidul-stat (I. Intellectuals and the Utopian Temptation; II. Arts and Culture; III. Communist Communities of Expert Knowledge; IV. Dissent), precum și mai multe recenzii la volume recent apărute.

Din cuprins:
Andreea ZAMFIRA: Intellectuals’ Enthusiasm for Communism at the End of the First World War in France; Valentine LOMELLINI: Reassessing the Communist Utopia? Euro communist intellectuals at the mirror of the “developed socialism”; Alina PAVELESCU: Idéologiser la culture alternative. Adrian Păunescu et le Cénacle Flacăra; Fjoralba SATKA: Albanian Alternative Painting vs. Official Painting under Communism; Alice MOCĂNESCU: Artists and Political Power: The Functioning of the Romanian Artists’ Union during the Ceauşescu Era, 1965-1975; Nataliya HRISTOVA: Des masques au mascarade. Les intellectuels et les défis de la mémoire sociale (Milieu des années 1950 – fin des années 1990); Shawn CLYBOR: Socialist (Sur)Realism: Karel Teige, Ladislav Štoll and the Politics of Communist Culture in Czechoslovakia; Ștefan BOSOMITU: Notes and Remarks on the (Re) Institutionalization of Sociology in Communist Romania in the 1960s; Bogdan IACOB: Co-option and Control: The Changing Profile of the Historical Front in Communist Romania at the End of the Fifties; Nevena DIMOVA: Macedonian and Albanian Intellectuals and the National Idea(s) in Socialist Macedonia; Luciana JINGA: Intellectuelles ou apparatchiks. Les politiques pour la promotion des femmes dans le Parti Communiste Roumain; Márta ERDŐS, Gábor KELEMEN: The Finite Universe: Discursive Double Bind and Parrhesia in State Socialism; Iulia VLADIMIROV: Monica Lovinescu: The Voice of Unbound Freedom; Cosmina TĂNĂSOIU: Revisiting Romanian Dissent under Communism. The Unbearable Lightness of Solitude; Ana-Maria CĂTĂNUȘ: Breaking the barriers of Romanian conformism. Dissent and scientific critique of Communism in mathematician Mihai Botez’ thinking. A case study

Adrian Cioflâncă și Luciana M. Jinga (coord.), Represiune și control social în România comunistă., volumele V-VI, Polirom, 2011

Volumul, publicat de editura Polirom și coordonat de Adrian Cioflâncă și Luciana M. Jinga, are 480 de pagini și conține 21 de studii și 6 recenzii abordând tematica terorii comuniste.

Anuarul IICCMER reunește analize privind instituţiile şi actorii care au pus în practică represiunea comunistă, metodele de mobilizare, cooptare şi control social şi comunizarea culturii prin reorganizarea comunităţii ştiinţifice. Studiile de caz oferă date despre rezistenţa anticomunistă, victimele represiunii sau situaţia cultelor sub regimul comunist, nuanţând înţelegerea consecinţelor nefaste pe care comunismul le-a avut asupra societăţii.

Lista semnatarilor cuprinde nume precum Vladimir Tismăneanu, Paul Hollander, Smaranda Vultur, Cristian Vasile, Bogdan C. Iacob, Mihail Neamțu, Andi Mihalache, Silviu B. Moldovan, Liviu Pleșa, Luciana M. Jinga, Dumitru Lăcătușu ș.a., cărora li se adaugă o lungă listă de cercetători tineri, specializați în interpretarea comunismului pe baza noilor cercetări în arhive.

citeşte detalii

"History of Communism in Europe", Zeta Books, 2010

History of Communism in Europe (HCE) presents itself as a journal open to all academic inquiries, which are sensitive to the moral sobriety, conceptual complexity, and methodological sophistication required by any sustained research on totalitarianism. The scholarly investigations of the 20th century must remain an interdisciplinary enterprise, in which raw data and refined concepts help us understand the subtle dynamics of any given phenomenon. History is polyphonic and so the writing of it must be. It is never easy to pinpoint the causal relationship between distinct events, or the agency of different ideas. Historians talk about chronologies, philosophers study the ideological mutations of the Communist doctrinal monism, sociologists and anthropologists look at everyday life (such as the interaction between majority and minority groups). Some are interested in overarching narratives, while others enrich our knowledge of the past with case-studies. The study of Communism calls for a subtle “fusion of horizons”: on the one hand, there is the interpreter, with his or her subjective background, prejudices, and intellectual proclivities. On the other hand, a whole historical age looms at large over the object found under scholarly scrutiny.

Editor in chief: Mihail Neamțu

Editorial Board: Corina Doboş, Raluca Grosescu, Bogdan Cristian Iacob, Clara Mareș, Angelo Mitchievici, Marius Stan, Ioan Stanomir

Advisory Board: Florian Bieber (University of Kent, Great Britain); Ulf Brunnbauer (Ost-Europa Institut, Berlin, Germany); Igor Cașu (University of Chișinău, Moldova Republic); Dominique Colas (University of Paris, France); Aurelian Crăiuțu (Indiana University, USA); Mark Kramer (Harvard University, USA); Daniel J. Mahoney (Assumption College, USA); István Rév (CEU/OSA Budapest, Hungary); Jacques Rupnik (University of Paris / CERI-CNRS, France); Grigoriy Shkundin (Moscow University, Russia); Lavinia Stan (St. Francis Xavier University, Canada); Aleksandr Stykali (Institute for Slavic and Balkan Studies Moscow, Russia); Holm Sundhaussen (Free University Berlin, Germany); Jean-Charles Szurek (CNRS Paris, France); Vladimir Tismăneanu (University of Maryland, USA).

First issue: HCE 1 (2010) - Politics of Memory in Post-communist Europe

"Intelectualii şi regimul comunist. Istoriile unei relaţii", Polirom, 2009

Articolele celui de-al patrulea volum al Anuarului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului se referă la modalităţile prin care regimul îşi extindea controlul asupra vieţii culturale, infestând întreaga societate cu ideologie şi propagandă.

Articolele tinerilor istorici Gabriel Catalan şi Liviu Pleşa se completează în mod fericit prin prezentarea, de la general la particular, modului în care regimul comunist înţelegea să opereze. Eliminarea vechii şcoli istoriografice româneşti prin recluziune penitenciară sau marginalizare socială a fost înde-aproape urmată de controlul istoricilor şi al temelor lor, exercitat prin intermediul poliţiei politice.

Cercetătorul german Peter Weiss ne oferă o inedită analiză asupra relaţiilor de natură culturală între state supuse rigorilor comuniste în privinţa libertăţii de exprimare şi creaţie. Vizita scriitorului Günter Grass la Bucureşti, în 1969, şi inflexibilitatea acestuia în faţa imixtiunii activiştilor în acţiunile sale este un prilej pentru reflectarea noilor realităţi pe care Cortina de Fier le-a creat.

citeşte detalii

"Structuri de partid si de stat in timpul regimului comunist", Polirom, 2008

Volumul al III-lea al Anuarului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România cuprinde studii despre organizarea, funcţionarea şi atribuţiile structurilor de partid şi de stat din timpul regimului comunist. Prin tematică, volumul de faţă propune o analiză a perioadei comuniste prin cercetarea structurilor care au asigurat funcţionarea şi perpetuarea sistemului totalitar.

În structura volumului pot fi diferenţiate trei părţi. Prima are ca tematică structuri ale partidului comunist, cum ar fi Secţia de Cadre PCR Iaşi, Secţia de Agitaţie şi Propagandă, Organizaţiile de femei ale partidului; a doua  analizează instituţiile statului comunist precum Trupele de Grăniceri şi Miliţia, iar ultima parte a volumului tratează relaţia dintre puterea religioasă (Biserică) şi cea politică (partidul-stat).

"Elite comuniste înainte şi după 1989", Polirom, 2007

Al doilea Anuar al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Elite comuniste înainte şi după 1989, reuneşte articole referitoare la recrutarea, structura, şi evoluţia elitelor de stat şi de partid în perioada comunistă, precum şi la strategiile de conversie politică şi economică adoptate după 1989.

Printr-o analiză comparată a guvernelor dejiste şi ceauşiste, Laurenţiu Ştefan evaluează, în prima secţiune a anuarului, evoluţia modelelor de recrutare a elitelor guvernamentale. Ruxandra Ivan problematizează suprapunerea elitelor de stat şi de partid în sistemul comunist, prin prezentarea cazului Ministerului de Externe la începutul anilor 1950. Marius Stan, Mihai Burcea şi Mihail Bumbeş recontruiesc modelul de recrutare a cadrelor superioare de penitenciar, în timp de Cristina Roman analizează facţionalismul din cadrul partidului unic, de la constituirea sa şi până în 1952.

Într-o a doua secţiune a volumului, George Mink şi Jean-Charles Szurek evaluează rolul nomenclaturii în tranziţia de la un regim la altul, axându-se pe identificarea traiectoriilor de conversie a elitelor comuniste din Ungaria, Polonia şi Republica Cehă. Raluca Grosescu operează decupaje categoriale în sânul partidelor constituite în România de către fosta nomenclatură şi analizează raportarea lor la temele care au reprezentat surse de conflict politic după 1990. Alexandra Ionaşcu evaluează perenitatea moştenirii comuniste în recrutarea membrilor guvernelor postdecembriste, în timp ce Mihăiţă Lupu propune un studiu despre funcţionarea şcolii de partid Ştefan Gheorghiu şi destinul postcomunist al acesteia.

Recenzarea ultimelor lucrări apărute în România despre elite comuniste constituie cea de-a treia secţiune a volumului. Anuarul IICCR din acest an se vrea implicit o încercare de a umple o parte din golul academic referitor la studiul elitelor comuniste. Neasumându-şi un caracter de exhaustivitate, prezentul volum doreşte să re-deschidă şi să întreţină dezbaterea ştiinţifică cu privire la această temă.

Comandă de aici

RECENZII

Raluca Ursachi, Intre condamnare şi cercetare, sau De ce trebuie studiat comunismul

Ruxandra Cesereanu, Deconstructia comunismului

"De ce trebuie condamnat comunismul", Polirom, 2006

Primul anuar al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, apărut sub titlul "De ce trebuie condamnat comunismul", a fost publicat la Editura Polirom. Studiile cuprinse în acest volum încearcă să ofere răspunsuri noi şi adesea provocatoare la întrebarea care constituie titlul cărţii.

Volumul cuprinde articole referitoare la funcţionarea aparatului represiv al statului comunist, la legislaţia represiunii şi studii de caz care ilustrează relaţia dintre Partid şi Securitate, pe de o parte, şi diversele grupuri sociale supuse represiunii, pe de altă parte.

Autorii studiilor se concentrează asupra analizei instituţionale a regimului comunist, a descrierii activităţilor de poliţie politică şi a identificării abuzurilor şi crimelor săvârşite în numele "luptei de clasă", precum şi a persoanelor responsabile pentru acestea.

Sumar

Marius Oprea, Argument
Stejărel Olaru, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România

Comandă de aici

IN MEMORIAM

In memoriam Ioan Gavrilă Ogoranu

Clara Mareş, In memoriam Virgil Ierunca

DECONSTRUCŢIA SISTEMULUI REPRESIV COMUNIST

Larisa Muşat, Terorismul de Stat în România comunistă

Cristina Roman, Bazele legislative ale represiunii comuniste în România

Marius Oprea, O privire în interiorul aparatului de securitate

Raluca Grosescu, Fizionomia Nomenclaturii

Andrei Muraru, Secţia de Cadre ca instrument de verificare şi control în interiorul Partidului Comunist

DIMENSIUNI ALE INFERNULUI TOTALITAR

Marius Stan, Despre tragedia impunerii omului nou. Fenomenul Piteşti

Dumitru Lăcătuşu, Vasile Ciolpan: Profilul unui torţionar

Clara Mareş, Represiunea Securităţii împotriva scriitorilor în anii 1986 – 1988

Lucia Hossu Longin, Drama bisericii Greco-Catolice: O eternitate de teroare.

COMUNIŞTI ÎN POSTCOMUNISM

Raluca Grosescu, Conversia elitelor comuniste din România în perioada de tranziţie: 1989-2000

Mihai Burcea, Mihai Bumbeş, Lustrabilii