Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Simpozionul Internaţional Forme de represiune în regimurile comuniste

Articol recomandat pentru:Public larg
Simpozionul Internaţional „Forme de represiune în regimurile comuniste”, 2007

În perioada 12-14 iulie 2007, Mănăstirea „Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus a găzduit simpozionul internaţional „Forme de represiune în regimurile comuniste”. 

Cuvântul de salut din partea organizatorilor a fost prezentat de prof. univ. dr. Ştefan Câlţia, coordonatorul proiectului Memorialului Rezistenţei Anticomuniste din Ţara Făgăraşului, inaugurat cu ocazia ediţiei de anul trecut a simpozionului şi intrat de curând în lista patrimoniului local subvenţionat de Consiliul Judeţean Braşov. D in partea organizatorilor, autorităţilor centrale, judeţene şi locale au mai prezentat cuvinte de salut Î.P.S. prof. univ. dr. Laurenţiu Streza, prof. Florentin Olteanu (Fundaţia Culturală „Negru Vodă”), deputatul Mihai Carp, consilierul judeţean Radu Ispas (din partea P.N.L.) şi Cosmin Budeancă (I.I.C.C.R). Deschiderea a fost completată cu prezentarea cărţii semnată de Rodica şi Silvia Grigore, Să nu uităm eroii. Viaţa şi lupta fostului deţinut politic, colonel al Armatei Române, Liviu Grigore, respectiv spectacolul lectură „Copoiul care a ratat Bremenul”, autor şi regia Cornel Teulea (membru al U.S.R.), în interpretarea unui grup de elevi de la Colegiul Naţional „Radu Negru”. 

În aceeaşi zi au fost vernisate expoziţiile „Despre oamenii Făgăraşului în documentele Securităţii” (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Adrian Nicolae Petcu, Cristina Anisescu şi Denisa Florentina Bodeanu), „Memoria în lumină – Aspecte ale mişcării de rezistenţă anticomunistă în Ţara Făgăraşului” (Oana Părău) şi „Presa Comunistă” (Colegiul Naţional „D-na Stanca” din Făgăraş, elevele Laura Dragomir şi Ramona Mitran). 

Comunicările, susţinute în plen, au fost structurate pe mai multe teme de interes major: Forme de represiune în regimurile comuniste; Rezistenţa la comunizare; Represiune şi destine individuale; Sistemul penitenciar; Recuperarea memoriei şi valorificarea muzeală a istoriei regimurilor comuniste. Lucrările prezentate au iscat discuţii aprinse mai ales pe teme legate de accesul şi credibilitatea surselor de documentare, respectiv metodologia şi instrumentele de lucru: rolul evreilor în comunism; baza teoretică a „fugii în munţi”; absurdul guvernării comuniste-voluntarismul; mitologia decretului împotriva avortului; rolul real al Marii Adunări Naţionale în adăpostirea unor personaje gen franc-masonul Mihail Sadoveanu; eliberarea punctuală a unor deţinuţi politici; legitimarea refuzului lui N. Ceauşescu de a vorbi în faţa judecătorilor săi în decembrie 1989; spionajul sovietic şi atitudinea regelui Carol al II-lea în cedările teritoriale din vara anului 1940; munca forţată a militarilor şi rolul real al Armatei; implicarea sovietică în „Fenomenul Piteşti”; revoltele de la Petroşani şi Braşov; viaţa deţinuţilor politici în anii 1980; colaborarea conducătorilor cultelor protestante cu regimul în primii ani postbelici; normele de recrutate a cadrelor din penitenciare; compararea sistemului penitenciar românesc cu cel al vecinilor; cazul persecuţiilor chineze anticomuniste actuale împotriva practicanţilor Falun Dafa. 

Prezentarea lucrărilor ştiinţifice s-a încheiat cu proiecţia unor filme documentare sub genericul „ Cercetările întreprinse de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România – reprezentări vizuale”, respectiv „ Făgăraşul – cetatea Memoriei, Memoria cetăţii. Experienţa unui film”. 

În ultima zi a manifestării s-au vizitat Fundaţia „Negru Vodă” (prezentarea expoziţiei despre „Comitetul Naţiunilor Captive”, Florin Mătrescu) şi Cetatea din Făgăraş – Memorialul Rezistenţei Anticomuniste din Ţara Făgăraşului. 

Evenimentul a fost organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Fundaţia „Negru Vodă” din Făgăraş, Universitatea de Arte Bucureşti, Mănăstirea „Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus, Asociaţia Culturală „Mozaic” Cluj-Napoca şi a beneficiat de înaltul patronaj al Arhiepiscopiei Sibiului şi Mitropoliei Ardealului, Consiliului Judeţean Braşov, Primăriei şi Consiliului Local al Municipiului Făgăraş.