Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Cazul Gheorghe Ursu: Pentru justiția din România, încadrarea crimelor comunismului este facultativă

Articol recomandat pentru:Public larg

București, 17 octombrie 2019. Curtea de Apel București a decis să schimbe încadrarea juridică în cazul foștilor ofiţeri din cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, din infracțiuni contra umanității, în tratamente neomenoase. Cei doi au fost achitați pentru această infracțiune. Decizia magistraților nu este definitivă, ea poate fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Radu Preda:

”În primul rând, simbolic vorbind, este de neînțeles cum justiția română, fix la 30 de ani de la căderea comunismului, nu a reușit să-și însușească un minimal instrumentar în materie de judecare a unor asemenea cazuri și ia asemenea decizii, care dacă ar rămâne definitive, ar reprezenta o pată pe obrazul justiției post-comuniste.

Să înțelegem că pentru justiția din România, încadrarea crimelor comunismului este facultativă, că ea nu presupune nici o rigoare, că de fapt degeaba avem un Institut de Investigare a Crimelor Comunismului, câtă vreme crimele comunismului rămân o metaforă pentru doamnele și domnii judecători. Germania are și la ora actuală, la 70 și ceva de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, o Procuratură specială la nivel federal, care tratează chestiunile legate de crimele nazismului. Noi nu am reușit, cu toate că avem DIICOT, cu toate că avem DNA, n-am reușit să avem un Parchet specializat și nu avem nici un corp corespunzător de judecători, care să știe despre ce este vorba atunci când vorbim cu adevărat despre crimele comunismului. Deci amatorismul sistemului judiciar în materie de crime ale comunismului este înfiorător” (declarații extrase din interviul acordat pentru RFI).

Pe 1 august 2016, cei consideraţi responsabili de moartea lui Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată de procurorii militari din Parchetul instanţei supreme.

Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.

Cazul inginerului Gheorghe Ursu a devenit foarte cunoscut după 1990, datorită familiei acestuia, care a făcut numeroase demersuri pentru a-i aduce în fața instanței pe cei care se făceau vinovați de moartea sa. Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a încercat şi deschiderea unui dosar pe numele lui Pîrvulescu, maiorul de Securitate care a coordonat ancheta şi procurorul şef al Parchetelor Militare de la acea vreme, privind infracțiunea de crime împotriva umanităţii, magistraţii refuzând la momentul respectiv această încadrare juridică. De altfel, procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanităţii – s-a prescris.

Printre numeroasele demersuri de a-i trage la răspundere pe cei care s-au făcut vinovați de moartea lui Gheorghe Ursu amintim memoriul IICCMER din 22 februarie 2011 adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală și Criminalistică. În acest memoriu au fost prezentate o serie de informaţii şi documente privind persecuţiile pe motive politice, cercetarea abuzivă, represiunea nedreaptă şi supunerea la rele tratamente în cazul Gheorghe Ursu. La 8 februarie 2013 Parchetul de pe lângă Tribunalul București, instituția la care a ajuns în final memoriul IICCMER, a dispus, în cazul celor menționați ca fiind posibili vinovați de uciderea inginerului Gheorghe Ursu și care nu au fost până la acea dată condamnați, „neînceperea urmăririi penale”, fiind invocată împlinirea termenului de prescripție.

Andrei Ursu a fost în greva foamei timp de 17 zile, în octombrie şi noiembrie 2014, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare.

Gheorghe Ursu a fost inginer, scriitor și disident. A fost arestat în 1985, în urma denunțului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate. A murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de anchetă.

 

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi la adresa de e-mail office@iiccmer.ro sau la numărul de telefon 021 316 7565.

***Despre IICCMER

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este o structură guvernamentală înfiinţată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva şi publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

Mai multe detalii despre activitatea IICCMER: http://www.iiccmer.ro/ sau https://www.facebook.com/InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului.