Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Dezbaterea Ştergerea condamnărilor politice – o datorie morală a statului democratic

Articol recomandat pentru:DoctoranziMasteranziProfesoriPublic largȘcolariStudenți
Dezbaterea "Ştergerea condamnărilor politice – o datorie morală a statului democratic", 2007

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România în colaborare cu Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului şi Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I, Cuza” Iaşi a organizat la Iaşi, în data de 12 decembrie 2007, la orele 11.00, în Sala H1 din Casa Catargi, Universitatea „Al. I. Cuza”, dezbaterea „Ştergerea condamnărilor politice – o datorie morală a statului democratic”. La eveniment au participat Dorin Dobrincu, director general al Arhivelor Naţionale ale României şi director al Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului, Andrei Muraru, şeful Serviciului Investigatii Speciale din cadrul IICCR, Prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, decan al Facultăţii de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Andi Mihalache, cercetător, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi, Adrian Cioflâncă, Cercetător, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi, Conf. univ.dr. Luca Piţu, disident, Dumitru Văcaru, fost deţinut politic.

Plecând de la textul proiectului de lege privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, invitaţii prezenţi la dezbatere au arătat cât de largă este accepţiunea termenului de deţinut politic, în această categorie fiind incluşi deţinuţi de drept comun, foşti legionari şi chiar colaboratori ai Securităţii. Directorul Arhivelor Nationale, Dorin Dobrincu a recunoscut că există o problemă în  stabilirea numărului deţinuţilor şi a adevăratelor motive pentru care au fost închişi. Participanţii au subliniat lipsa de implicare a societăţii civile în elaborarea proiectului de lege dar şi diferenţele ce există între textul juridic şi accepţiunea publică asupra unui astfel de demers. Dacă tinerii cercetători de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” au susţinut cu toate puterile proiectul de lege care va reabilita memoria deţinutilor politici, aceştia din urmă cred că legea vine mult prea tîrziu şi nu are nici o funcţie moral reparatorie. Concluziile trase la sfârşitul dezbaterii au păstrat totuşi un aer optimist. Alexandru Florin Platon, decanul facultăţii de istorie a subliniat importanţa implicării opiniei publice în elaborarea unui astfel de proiect. În ciuda faptului că ştergerea sentinţelor foştilor deţinuţi politici poate părea tardivă, opinia gereral exprimată a fost că nu este niciodată prea târziu pentru adoptarea unei astfel de măsuri reparatorii.