Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Estonia inaugurează un memorial care cuprinde 22 000 de nume ale victimelor comunismului

Articol recomandat pentru:Public larg

Bucureşti, 30 august 2018. Pe 23 august, cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare, a fost inaugurat un memorial al victimelor comunismului în Tallinn, care cuprinde  peste 22 000 de nume ale victimelor comunismului din Estonia. În aceeaşi zi, a avut loc şi conferinţa internaţională Utopie eşuată în ciuda a milioane de victime ? Crimele comunismului şi memoria europeană.

Memorialul victimelor comunismului din Estonia este dedicat tuturor estonienilor care au suferit teroarea instaurată de Uniunea Sovietică. Numele celor peste 22 000 de persoane care nu s-au mai întors niciodată acasă sunt inscripţionate pe plăci memoriale. Victimele au fost ucise sau au murit în condiţii inumane în închisori sau în urma deportărilor forţate, multe dintre rămăşiţele pământeşti aflându-se în morminte sau în locuri necunoscute.

În cadrul ceremoniei de deschidere, preşedintele Republicii Estonia, Kersti Kaljulaid, a afirmat: Încă avem printre noi persoane care justifică ideologiile totalitariste folosindu-se de pretexte diverse, spunând că ideile au fost nobile, dar implementarea a eşuat. Dar fiecare ideologie totalitară este prin însăşi natura ei un duşman al libertăţii şi cunoaştem preţul scump din experienţele noastre istorice.

Preşedintele a susţinut că ţările democratice ar trebui să înţeleagă faptul că ura nu va influenţa deciziile nimănui. Avem nevoie să reflectăm asupra menţinerii şi apărării democraţiei şi a valorilor morale europene – drepturile şi libertăţile omului – împotriva oricăror forme de populism şi extremism. Doar aşa vom fi siguri de viitorul copiilor şi al nepoţilor noştri.

Ceremonia de deschidere a Memorialului a fost urmată de conferinţa la nivel înalt Utopie eşuată în ciuda a milioane de victime? Crimele comunismului şi memoria europeană organizată de Institutul Estonian pentru Memorie Istorică, susţinută de Ministerul Justiţiei din Estonia şi de Ambasada Germaniei în Estonia.

Richard Overy, profesor la Universitatea de Istorie din Exeter, în calitate de invitat special, a subliniat în discursul său următoarele : Puţini europeni par dispuşi să admită că, în acest moment, China este un stat autoritar, cu un singur partid, care încalcă drepturile omului şi neagă libertatea de expresie şi orice asociere cu aproape un sfert din populaţia lumii. Prin acest exemplu, Richard Overy a reliefat faptul că libertatea nu poate fi luată ca un bun dat : Memoria istorică este critică şi trebuie menţinută vie, nu doar prin munca dedicată a istoricilor, care expun prăpastia dintre retorica totalitară şi realitatea brutală, dar şi prin implicarea publicului larg, prin intermediul programelor de educaţie, a evenimentelor publice şi a site-urilor cu finalitate memorială.

Nikita Petrov, vicepreşedintele bordului Memorialului pentru Cercetare Ştiinţifică din Rusia a insistat asupra necesităţii unei culturi comune a memoriei în Europa: Este necesar să creăm o instanţă internaţională pentru crimele comunismului. Să vorbim la scară largă despre aceste crime prin sistemul de învăţământ.

Printre vorbitorii din cadrul conferinţei s-au numărat şi persoane recunoscute internaţional, precum prozatoarea şi autoarea de piese de teatru, Sofi Oksanen, profesorul de istorie de la Universitatea din Toronto, Andres Kasekamp, profesorul de istorie de la Universitatea din Exeter, Richard Overy, membrul bordului Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene, Göran Lindblad, istoricul şi vicepreşedintele bordului Memorialului pentru Cercetare Ştiinţifică, Nikita Petrov.

În aceeaşi zi, la invitaţia Ministrului Justiţiei, Urmas Reinsalu, reprezentanţii ţărilor membre ale Uniunii Europene s-au adunat la Tallinn pentru a adopta o declaraţie comună, cu scopul comemorării victimelor comunismului şi sprijinirii iniţiativei guvernului din Estonia, cu privire la înfiinţarea unui muzeu internaţional al crimelor comunismului în Tallinn.

Este important de notat faptul că reprezentanţi din opt ţări cer continuarea investigării crimelor comunismului. Este clar că investigarea regimurilor totalitare şi cunoaşterea ostilităţilor este o responsabilitate comună a Europei. Împreună, ne putem apăra libertatea dobândită, democraţia şi drepturile omului împotriva pericolelor de astăzi şi a celor de mâine, care izvorăsc din ideologii ostile, a afirmat Reinsalu.

Reprezentanţii ţărilor membre UE prezenţi la eveniment au făcut un apel către guvernele altor state să-şi exprime respectul, prin intermediul unei declaraţii comune, pentru toţi cei care au căzut victime terorii politice din cadrul regimurilor totalitare. În acelaşi timp, participanţii şi-au exprimat suportul pentru iniţiativa guvernului estonian de a înfiinţa un muzeu al victimelor comunismului în Tallinn. Reprezentanţii Ministerelor Justiţiei şi de Externe din Estonia, Letonia, Lituania, România, Croaţia, Polonia şi Ungaria au semnat declaraţia comună.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilui Românesc şi Institutul Estonian pentru Memorie Istorică, organizator al evenimentelor menţionate mai sus, sunt membri ai Platformei Europene pentru Memorie şi Conştiinţă.

În ceea ce priveşte un Muzeu al Crimelor Comunismului în România, preşedintele executiv IICCMER, Radu Preda, este de părere că:

Măcar la anul, când marcăm 30 de ani de la căderea comunismului, să începem în mod serios să concretizăm acest proiect, care a fost, pe rând, al societăţii civile, al diverselor partide, parlamentari.Toată lumea şi l-a revendicat, dar nimeni nu a făcut ceva mai concret decât am făcut noi ca institut, în sensul că am menţinut tematica pe agenda publică, ne-am dotat cu expertiza în consecinţă, am modificat şi hotărârea de guvern care ne guvernează activitatea pentru a putea să ne ocupăm de înfiinţarea şi administrarea acestui muzeu. Aşadar, premisele sunt create, dar în lipsa unui spaţiu, noi am realizat o expoziţie foarte mare, mutată de la Iaşi la Timişoara, şi care reprezintă miezul unui viitor Muzeu al Crimelor Comunismului.

 

Pentru mai multe informații despre IICCMER, vă rugăm să ne contactați la la telefon +40 21 316 7565 sau la e-mail office@iiccmer.ro.

***

Despre IICCMER

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este o structură guvernamentală înfiinţată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva şi publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

Mai multe detalii despre activitatea IICCMER: http://www.iiccmer.ro/ sau https://www.facebook.com/InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului.