Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

„Greva pâinii” va fi rememorată la Motru vineri, 19 octombrie 2018

Articol recomandat pentru:Public larg

Bucureşti. 18 octombrie 2018. Vineri, 19 octombrie, începând cu ora 12:30, va avea loc Simpozionul „37 de ani de la revolta minerilor din octombrie 1981” în sala de conferinţe a Casei Multiculturale Motru, sediul din Parcul central.

Evenimentul va marca 37 de ani de când mii de mineri din Motru au ieşit în stradă, nemulţumiţi de un decret al lui Ceauşescu privind raţionalizarea consumului de pâine. Nouă mineri tineri la acea vreme au fost condamnaţi la ani grei de închisoare.

Alături de oficialităţile locale vor fi prezente şi personalităţi din cultura motreană, cadre didactice şi elevi de la toate unităţile de învăţământ din Motru. Acestora li se vor alătura Octav Bjoza, şeful Secretariatului de Stat pentru Recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România între 1945 şi 1989, Sorin Vintilă Meşter – director cabinet, Eustaţiu Chiţimia – preşedinte Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, filiala Olt, Dumitru Florea – vicepreşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, filiala Olt, dar şi alţi invitaţi.

Greva minerilor de la Motru, din 19 octombrie 1981, este un eveniment mai puţin cunoscut, nu atât din cauza dezinteresului faţă de un asemenea subiect, cât mai ales din lipsă de surse documentare. Distanţa temporală relativ mică de la producerea acestui eveniment a făcut posibilă după căderea regimului comunist, reconstituirea faptelor, cu ajutorul interviurilor de istorie orală, de către Gheorghe Gorun, în cartea Rezistenţa la comunism Motru `9811 . Un plus de informaţie aduce studiul Adelinei Ţînţariu – Motru o revoltă a disperării, mai ales în privinţa rolului pe care trebuia să-l deţină bazinul carbonifer al Olteniei în politica energetică a României, a raportărilor fictive de producţie.

În România, grevele şi protestele muncitoreşti din anii ’70 – ’80 ai secolului trecut s-au produs simptomatic prin aplicarea unor măsuri cu urmări imediate în scăderea nivelului de salarizare şi, implicit, al condiţiilor de viaţă şi de muncă. Situaţia s-a agravat pe fondul opţiunilor neo-staliniste de exercitare a puterii de către Nicolae Ceauşescu, cu efecte directe în cursul economic ce avea să fie urmat din anii ’70.

Cauza imediată a revoltei minerilor din octombrie 1981 de la Motru a constituit-o, în mod special, articolul 8 din Decretul nr. 313 din 17 octombrie 1981 privind unele măsuri referitoare la întărirea autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale, precum şi la asigurarea aprovizionării în bune condiţii a populaţiei cu pâine, făina si mălai, care prevedea: pornind de la consumul mediu pe locuitor realizat până în prezent, pentru populaţia din municipii si oraşe şi personalul muncitor care domiciliază în alte localităţi şi se aprovizionează din localităţile în care lucrează se va asigura, în anul agricol 1981-1982, în medie pe persoană: pâine, făină, paste făinoase şi mălai, în echivalent de până la 150 kg grâu şi până la 30 kg porumb. Membrii de familie ai persoanelor încadrate în muncă la unităţi din alte localităţi se aprovizionează din localitatea de domiciliu, în limita cantităţilor stabilite pentru localitatea respectivă.

Acest Decret introducea raţionalizarea consumului produselor sus-amintite în zonele miniere, care, alături de oraşul Bucureşti, fuseseră până atunci exceptate de la cartelare. Se limita astfel aprovizionarea la nivel familial, într-o zonă unde lucrau aproximativ 11.000 de navetişti, care se aprovizionau şi pentru familiile lor.

Sursă: http://www.cnsas.ro/documente/motru/Motru%20final.pdf

 

Pentru mai multe informații, vă rugăm să ne contactați la la telefon +40 21 316 7565 sau la e-mail office@iiccmer.ro

***

Despre IICCMER

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este o structură guvernamentală înfiinţată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva şi publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

Mai multe detalii despre activitatea IICCMER: http://www.iiccmer.ro/ sau https://www.facebook.com/InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului.