Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

O NOUĂ CAMPANIE DE INVESTIGAȚII ARHEOLOGICE ORGANIZATĂ DE IICCMER ÎN MUN. CARANSEBEȘ, JUD. CARAȘ-SEVERIN

Articol recomandat pentru:Public larg

București, 14 octombrie 2019. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu Parchetul Militar Timișoara va desfășura începând din 15 octombrie 2019 a doua campanie de investigații arheologice în mun. Caransebeș. Acțiunea continuă cercetările începute în vara acestui an în curtea unui imobil din oraș, care urmăresc descoperirea unor morminte de opozanți anticomuniști ce au fost omorâți în anchetele Securității sau au fost executați prin împușcare în urma unor sentințe judecătorești.

În urma unei sesizări primite la institut în 2017 din partea unui fost arheolog la muzeul de istorie din Caransebeș, am fost înștiințați că în cursul anului 1977 acesta a fost martor la descoperirea câtorva schelete umane, datate cronologic în perioada anilor 50 ai secolului trecut. Scheletele au fost descoperite în curtea clădirii unde funcționa Casa Armatei, numită ulterior Cercul Militar, cu prilejul săpăturilor pentru fundația la unul din cele două blocuri ce s-au construit cu destinație de cămine pentru cadrele militare din garnizoană. Implicarea arheologului a fost solicitată de un locotenent de la Miliția orașului pentru a face o apreciere asupra vechimii osemintelor. Defuncții erau înhumați fără sicriu și în poziții atipice, la unii fiind descoperit și un inventar funerar sumar, constituit îndeosebi din mici accesorii vestimentare. Avându-se în vedere că în unele clădiri din acel perimetru urban și-au avut în trecut sediul anumite instituții ale statului implicate în represiunea împotriva opozanților anticomuniști, și realizând că osemintele ar putea aparține unor victime ale regimului, după probabila informare a superiorilor săi, ofițerul de miliție i-a impus arheologului în termeni fermi să nu comunice niciodată cuiva ceea ce a văzut, cazul fiind astfel mușamalizat. Nu se cunoaște ce s-a întâmplat atunci cu osemintele dezvelite, dar se știe că forța de muncă folosită pe șantier era alcătuită din militari în termen.

Clădirea care adăpostește Cercul Militar, situată pe str. Nicolae Bălcescu la nr. 5, a fost construită în anul 1885 cu destinație de liceu pentru fete. Începând din anul 1944 a fost trecută în administrarea Armatei. După informațiile de care dispunem, imobilul a servit timp de câțiva ani ca sediu pentru Comandamentul Unic Teritorial Timiș, o structură militarizată a Securității comuniste, înființată în ianuarie 1949, care a coordonat toate acțiunile represive îndreptate împotriva grupărilor de partizani anticomuniști din zona Banatului. În apropiere, într-o clădire situată pe strada Horia, până prin anul 1959 s-a aflat și sediul Securității din Caransebeș, astăzi imobilul fiind în proprietate particulară. Tot în apropiere se află și fosta clădire a penitenciarului, astăzi având destinație de Liceu Tehnologic. Incinta fostei închisori se învecinează în partea de vest cu curtea Cercului Militar, spațiile fiind separate astăzi printr-un gard din plăci de beton.

Prin sediul Securității și prin penitenciarul din Caransebeș au trecut foarte mulți partizani anticomuniști și sprijinitori ai acestora din grupurile de rezistență bănățene, care au fost capturați, reținuți și torturați aici, unii fiind dispăruți fără urmă până în ziua de astăzi. În unitatea carcerală au avut loc mai multe execuții prin împușcare a unor persoane condamnate la moarte prin sentințe judecătorești. Conform unor mărturii, unele execuții au fost făcute chiar în curtea Cercului Militar de astăzi, cadavrele fiind îngropate undeva în zonă. Una dintre execuțiile petrecute în acest spațiu a avut loc în ziua de 12 august 1953, când au fost împușcați partizanii Victor Curescu, Gheorghe Balica și Iancu Baderca pentru apartenență la organizația colonelului Ion Uță.

Prima intervenție arheologică în curtea Cercului Militar s-a desfășurat în cursul lunii iunie din acest an, în apropierea blocului-cămin sub care, în anul 1977, au fost descoperite osemintele umane. Săpăturile s-au concentrat pe laturile de nord și de est ale clădirii, în spațiile neocupate în prezent de suprafețe betonate sau de alte amenajări. S-a acționat cu mijloace manuale și mecanizate, fiind practicate patru unități de săpătură sau secțiuni arheologice. În secțiunea executată în partea răsăriteană a blocului, între acesta și gardul spre fostul penitenciar, s-au descoperit două schelete umane dispuse pe direcția est-vest, unul având membrele inferioare orientate spre răsărit, iar celălalt spre apus. Cele două schelete, înhumate la o adâncime apropiată, au fost deranjate parțial de o groapă contemporană în care se aflau resturi de materiale de construcție folosite la ridicarea blocului. Deoarece stratigrafia a fost compromisă în mare măsură, nu s-a putut stabili cu precizie dacă este vorba de o groapă comună de înhumare sau de două gropi individuale, suprapuse parțial. Cei doi defuncți au fost îngropați fără sicriu și nu au avut obiecte de inventar funerar sau resturi de vestimentație. În pământul purtat în groapă au mai fost găsite fragmente scheletice deranjate provenite de la alți doi defuncți, despre care deocamdată nu se poate spune că ar fi fost într-o relație directă cu cele două schelete descoperite in situ. În actualul stadiu al cercetării nu avem încă indicii certe, care să arate că osemintele descoperite aparțin unor oameni executați prin împușcare sau uciși prin alte metode de Securitate, însă împrejurările, mărturiile și unele documente din fondul arhivistic al fostei Securități ne fac să credem că lucrurile ar fi așa. Toate osemintele au fost recuperate și preluate de medicina legală, fiind introduse în circuitul oficial al analizelor de specialitate.

IICCMER a depus în prealabil o sesizare la Parchetul Militar Teritorial Timișoara, care a deschis pe acest caz un dosar de cercetare penală. Cazul prezintă o importanță deosebită și are multiple implicații, fiind vorba de soarta mai multor persoane dispărute despre care se știe că au fost arestate și aduse pentru anchetă la Caransebeș. Investigațiile arheologice vor continua probabil și în perioada următoare, până la epuizarea tuturor suprafețelor libere din curtea Cercului Militar în care se mai poate interveni astăzi prin săpătură. Nu este însă exclus ca cercetările să fie extinse și în anumite spații din curtea fostului penitenciar, unde, de asemenea, se presupune că au fost îngropați opozanți anticomuniști, uciși în anumite împrejurări și prin diferite metode.

Cercetările vor fi efectuate de o echipă de arheologi de la IICCMER și  muzeele de istorie din Aiud, Alba Iulia și Turda, alcătuită din Paul Scrobotă, Horațiu Groza, Gabriel Rustoiu, Marius Oprea și Gheorghe Petrov. Acțiunea este susținută de Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română.

  • Relaţii suplimentare se pot obţine de la d-nul Gheorghe Petrov, organizatorul acțiunii și responsabilul șantierului arheologic (tel. 0721 400396).

 Ilustrație Foto / Fig. 1 – Clădirea Cercului Militar (fațada sudică); Fig. 2 – Blocul-cămin sub care s-au descoperit mormintele în anul 1977 (vedere dinspre nord-vest); Fig. 3 – Clădirea fostei Securități din anii 50 ai secolului trecut (vedere dinspre nord-est).

 

***Despre IICCMER

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este o structură guvernamentală înfiinţată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva şi publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

Mai multe detalii despre activitatea IICCMER: http://www.iiccmer.ro/ sau https://www.facebook.com/InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului.