Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Scurt istoric al regimului comunist

 

1944

23 august: La ordinul Regelui Mihai I, Mareşalul Ion Antonescu este destituit din funcţia de Conducător al Statului şi arestat. România încetează alianţa cu Puterile Axei, precum şi acţiunile militare împotriva unităţilor sovietice. Se constituie Guvernul Constantin Sănătescu.

31 august 1944: Armata Roșie intră în București.

12 septembrie 1944: La Moscova se semnează Convenţia de armistiţiu.

2 decembrie 1944: Constantin Sănătescu demisionează din funcția de premier, fiind înlocuit de generalul Nicolae Rădescu.

 

1945

4-11 februarie: Se desfăşoară Conferința de la Yalta, în cadrul căreia este adoptată „Declaraţia asupra Europei eliberate”.

27 februarie: Andrei Vîşinski, aflat în vizită la Bucureşti, face presiuni pentru demiterea lui Nicolae Rădescu şi impunerea unui guvern FND.

3 martie: Se stinge din viaţă, în urma unui atac aerian, generalul de armată Gheorghe Avramescu. Moartea sa este una controversată, existând varianta execuţiei sale de către NKVD.

6 martie: Se constituie guvernul pro-comunist condus de dr. Petru Groza.

27 iulie – 14 august: Se desfăşoară Conferința de la Potsdam. SUA şi Marea Britanie nu recunosc guvernul Groza.

20 august: Regele Mihai I declanşează „greva regală”.

16-21 octombrie: PCdR devine PCR, iar în funcţia de secretar general este ales Gheorghe Gheorghiu-Dej.

8 noiembrie: În Piaţa Palatului din Bucureşti, cu ocazia onomasticii Regelui, se desfăşoară o mare manifestaţie pro-monarhistă soldată cu 11 morţi şi sute de arestări, operate de guvernul Groza.

 

1946

7 ianuarie: SUA şi Mare Britanie recunosc guvernul Groza. Se încheie „greva regală”.

4-8 martie: Are loc congresul de înfiinţare a Federaţiei Femeilor Democrate din România.

7-20 mai: are loc „Procesul Marii Trădări Naţionale” intentat Mareşalului Ion Antonescu şi colaboratorilor săi.

1 iunie: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Z. Vasiliu şi Gheorghe Alexianu sunt executaţi la Jilava.

*** este ucis fostul secretar general al PCdR Ştefan Foriş.

19 noiembrie: Se organizează alegeri parlamentare, în urma cărora Blocul Partidelor Democrate, însemnând PCdR, PSDR, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional Liberal Tătărăscu, Uniunea Patrioţilor, PNŢ – Anton Alexandrescu şi Comitetul Democrat Evreiesc, obţine 378 de mandate de deputat, în vreme ce opoziţiei îi reveneau doar 36.

 

1947

10 februarie: Se semnează Tratatul de Pace de la Paris.

14 iulie: Are loc arestarea pe aeroportul Tămădău a zece lideri ai PNŢ, între care: Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Nicolae Carandino şi Ilie Lazăr. Cazul capătă amploare şi este clasat drept „act de trădare naţională”.

29 iulie: PNŢ este scos în afara legii.

29 octombrie-4 noiembrie: Are loc procesul intentat liderilor PNŢ, în urma căruia atât Iuliu Maniu cât şi Ion Mihalache sunt condamnaţi la muncă silnică pe viaţă.

30 decembrie: Regele Mihai este silit să abdice, iar parlamentul proclamă Republica Populară Română.

 

1948

19 ianuarie: Are loc desfiinţarea barourilor de avocaţi.

21-23 februarie: Are loc fuziunea între PSDR şi PCR, luând astfel naştere Partidul Muncitoresc Român.

24 februarie: Lucreţiu Pătrăşcanu este demis din fruntea Ministerului Justiţiei, arestat la 28 februarie, sub acuzaţia de şovinism şi naţionalism burghez şi de colaborare cu organele de Siguranţă din perioada interbelică.

28 martie: Au loc alegeri pentru Marea Adunare Naţională, câştigate cu 93.2% de către Frontul Democraţiei Populare.

13 aprilie: Este promulgată Constituţia RPR.

11 iunie: Este adoptată „Legea nr. 119 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi”. 8894 de întreprinderi sunt trecute în proprietatea Statului.

29 iunie: Se înfiinţează Comisia de Stat a Planificării.

30 august: Prin Decretul 221/1948 este înfiinţată Direcţia Generală a Securităţii Poporului.

1 decembrie: Este desfiinţată Biserica Greco-Catolică Unită cu Roma.

 

1949

5-8 ianuarie: Se constituie, la Moscova, Consiliul Economic de Ajutor Reciproc, în replică la Planul Marshall.

23 ianuarie: Se înfiinţează Direcţia Generală a Miliției.

7 februarie: Este adoptat Decretul nr. 163/1949 privind înființarea Trupelor de Securitate.

2 martie: Este adoptat Decretul 84/1949, prin care toate proprietăţile de peste 50 ha urmau a fi confiscate.

3-5 martie: Are loc Plenara CC al PCR în urma căreia se declanşează procesul de colectivizare a agriculturii.

19-21 martie: Se constituie Uniunea Tineretului Muncitoresc (UTM).

25 mai: Consiliul de Miniştri hotărăşte construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră.

6 decembrie: În penitenciarul Piteşti începe procesul de „reeducare” prin tortură.

 

1950

14 ianuarie: Prin Decretul Prezidiului MAN nr. 6/1950 sunt înfiinţate unităţile (ulterior colonii) de muncă „pentru reeducarea elementelor duşmănoase Republicii Populare Române”.

23 iulie: Are loc reorganizarea administrativă a României, împărţită în 28 de regiuni.

20 august: Se stinge din viaţă, la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu.

 

1951

29 martie: Direcţia Generală a Securităţii Poporului îşi schimbă denumirea în Direcţia Generală a Securităţii Statului.

18 iunie: Are loc deportarea în Bărăgan a populaţiei din 203 localităţi de pe raza judeţelor Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi.

14 iulie: Se difuzează prima emisiune în limba română la Radio Europa Liberă.

15 august: Lotul fruntaşilor PNŢ (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Victor Rădulescu-Pogoneanu, Ilie Lazăr, Nicolae Carandino) este transferat la Sighet.

10-17 septembrie: Are loc „procesul unui grup de spioni în slujba Vaticanului”, format din şase prelaţi greco-catolici şi patru laici, acuzaţi de „trădare şi complot în slujba Vaticanului şi a centrului de spionaj italian”.

 

1952

28 ianuarie: Are loc o nouă reformă monetară.

26-27 mai: În cadrul Plenarei CC a PMR, Ana Pauker, Teohari Georgescu şi Vasile Luca sunt acuzaţi de „deviere de dreapta”.

2 iunie: Gheorghiu-Dej preia funcţia de Preşedinte al Consiliului de Miniştri.

***august: Se stopează procesul „reeducării” de la Piteşti.

24 septembrie: Este adoptată o nouă lege fundamentală, al cărei preambul sublinia ce dependenţa României de URSS.

27 septembrie: O nouă reformă administrativă reduce numărul regiunilor de la 28 la 18.

 

1953

5 februarie: Se stinge din viaţă, la Sighet, Iuliu Maniu.

7 februarie: Are loc autodizolvarea Frontului Plugarilor.

5 martie: Are loc decesul lui I. V. Stalin, eveniment ce se repercutează direct asupra întregului Bloc Socialist.

 

1954

14 aprilie: După un proces de şase ani, Lucreţiu Pătrăşcanu este condamnat la moarte şi executat, în noaptea de 16 spre 17 aprilie, la închisoarea Jilava.

19 aprilie: În urma Plenarei Comitetului Central se desfiinţează postul de secretar general al PMR, înlocuit de un secretariat condus de un prim-secretar, în persoana lui Gheorghe Apostol.

16 mai: Se stinge din viaţă, la Jilava, monseniorul Vladimir Ghika.

10 octombrie: începe procesul torţionarilor de la Piteşti în frunte cu Eugen Ţurcanu.

8 octombrie: Vasile Luca este condamnat la moarte pentru „subminarea economiei naţionale“, pedeapsă comutată în muncă silnică pe viaţă.

 

1955

6 februarie: Se stinge din viaţă, la penitenciarul Sighet, Constantin Argetoianu.

14 februarie: Are loc atacul asupra Legației Republicii Populare Române la Berna, produs de către un grup de exilați români: Oliviu Beldeanu, Ion Chirilă, Dumitru Ochiu, Teodor Ciochină şi Stan Codrescu.

14 mai: Se semnează la Varşovia „Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală” (Tratatul de la Varşovia), în replică la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). România, alături de Republica Populară Albaneză, Republica Populară Bulgară, Republica Democrată Germană, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară Polonă‚ Republica Populară Ungară, este integrată într-un sistem politico-militar dominat de Uniunea Sovietică, sistem care îngloba forţele militare ale statelor socialiste.

1 octombrie: Plenara CC al PMR l-a ales pe Gheorghiu-Dej în funcţia de prim-secretar al partidului.

18 octombrie: Este arestat Gavril Vatamaniuc, conducători al grupului de rezistenţă anticomunistă din Munţii Bucovinei.

14 decembrie: România devine ţară membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite ONU.

 

1956

25 februarie: La al XX-lea congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Nikita Hrușciov citeşte un „Raport secret” în care condamnă excesele perioadei staliniste, momentul generând un adevărat cutremur în întregul bloc socialist.

23-25 martie: Are loc Plenara lărgită a CC al PMR în cadrul căreia Gheorghiu, după modelul Hruşciov, aduce critici cultului personalităţii lui Stalin, cu referiri la Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu. Prilejul este folosit de Iosif Chişinevski şi Miron Constantinescu pentru a-l ataca pe Gheorghiu-Dej, sperând înlocuirea acestuia din fruntea partidului.

3, 4, 6, 12 aprilie: Are loc şedinţa Biroului Politic al CC al PMR, care consfinţeşte supremaţia lui Gheorghiu-Dej în partid şi înfrângerea liniei Iosif Chişinevski – Miron Constantinescu.

28 iunie – 30 iunie: Are loc revolta muncitorilor de la Poznań – Polonia soldată cu peste 70 de morţi şi 600 de răniţi.

23 octombrie – 4 noiembrie: Are loc Revoluţia din Ungaria, reprimată violent de către Armata Roşie, numărul deceselor ridicându-se la aproximativ 2500.

sfârşitul lunii octombrie: Pe fondul situaţiei de criză din Ungaria, în România apar manifestaţii de protest, iniţiate şi coordinate de studenţii din marile centre universitare: Cluj, Bucureşti, Timişoara, Târgu Mureş, Iaşi.

30 octombrie: Are loc o mare adunare a studenţilor la Timişoara în contextul Revoluţiei maghiare, soldată cu anchetarea a peste 2000 de studenţi şi condamnarea organizatorilor (Caius Muţiu, Teodor Stanca, Aurel Baghiu, Aurelian Păuna, Ladislau Nagy).

15-16 noiembrie: La Cluj sunt arestaţi mai mulţi studenţi si universitari în frunte cu Raul Volcinschi.

22 noiembrie: Este arestat Paul Goma pentru „agitaţie publică” – tentativă de organizare a unei greve de susţinere a studenţilor arestaţi, fiind condamnat la 2 ani închisoare corecţională.

 

1957

3 iulie: În urma încercării nereuşite de a-l compromite şi exclude din partid pe Dej, la Plenara CC al PCR, Iosif Chişinevschi şi Miron Constantinescu, căzuţi în dizgraţie, sunt demişi din funcţiile deţinute.

19 iulie: Este împuşcat Leon Şuşman, liderul unuia dintre cele mai importante grupuri ale rezistenţei anticomuniste româneşti.

2 august: Sunt condamnaţi la moarte Ion Chiujdea, Laurian şi Gheorghe Haşu, Victor Metea şi Jean Pop, membri ai grupului de rezistenţă anticomunistă din Munţii Făgăraş, condus de Ion Gavrilă-Ogoranu.

4 noiembrie: Are loc accidentul aviatic de pe aeroportul Vnukovo, în urma căruia Grigore Preoteasa, fost ministru de externe, îşi pierde viaţa. În avion se mai aflau Chivu Stoica şi Nicolae Ceauşescu, care au scăpat nevătămaţi.

7 decembrie: Sunt arestaţi Iosif Capotă şi Alexandru Dejeu, conducători ai unui grup de rezistenţă anticomunistă din Munţii Apuseni, ulterior condamnaţi la moarte şi executaţi la penitenciarul Gherla.

 

1958

7 ianuarie: Moare Petru Groza, preşedinte al Prezidiului MAN, înlocuit în funcţie de Ion Gheorghe Maurer.

23 ianuarie: Se stinge din viaţă, în penitenciarul Râmnicu Sărat, generalul Constantin Pantazi, ministru de război (1942-1944).

1/2 februarie: Sunt ucişi Teodor şi Avisalon Şuşman, membri ai grupului de Rezistenţă din Munţii Apuseni.

10 aprilie: Se înfiinţează Consiliul Naţional al Femeilor, după desfiinţarea UFDR.

20-24 mai: La consfătuirea CAER de la Moscova se anunţă retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României. Concomitent cu acest eveniment se declanșează nu nou val de arestări și de înăsprirea ale condițiilor din penitenciare.

9-13 iunie: O serie de foşti „ilegalişti” între care Constantin Doncea, Pavel Ştefan, Ovidiu Șandru şi Grigore Răceanu sunt excluşi din partid sub acuzaţia de „atitudine fracţionistă şi antipartinică”.

14 iunie: Are loc răscoala deţinuţilor politici închişi la Gherla.

29 iulie: Este executat Vasile Motrescu, luptător anticomunist din Munţii Bucovinei.

4 august: Membrii grupării spirituale Rugul Aprins, de la Mănăstirea Sf. Antim din Bucureşti, sunt arestaţi. Printre ei se găsesc preoţii Dumitru Stăniloae, Benedict Ghiuş, Andrei Scrima, Arsenie Papacioc, Bartolomeu Anania precum şi scriitorul Vasile Voiculescu şi filosoful Mircea Vulcănescu.

11 decembrie: Constantin Noica este arestat de autorităţile comuniste, pentru organizarea întrunirilor de discuţii filosofice de la Câmpulung, precum şi pentru tipărirea și difuzarea în afara graniţelor a volumului „Povestiri despre om”.

 

1959

18 iulie: Sunt executaţi Petre şi Toma Arnăuţoiu, conducătorii grupului de rezistenţă „Haiducii Muscelului”.

28 iulie: Un grup de şase persoane, foşti ilegalişti de origine evreiască, între care Alexandru și Paul Ioanid, Monica și Igor Sevianu, Sașa Mușat și Haralambie Obodeanu, jefuiesc o mașină a Băncii de Stat a Republicii Populare Române. În urma procesului, cei cinci bărbaţi au fost condamnaţi la moarte şi executaţi. Monica Sevianu a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă.

15 septembrie: Corneliu Mănescu este ales vicepreşedinte al celei de-a XIV-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a ONU

28 octombrie: Intră în vigoare Decretul 410/1959, privind situaţia mănăstirilor din ţară. Acesta a dus la închiderea unor mănăstiri şi alungarea a mai mult de jumătate dintre călugări.

 

1960

13 februarie: Se stinge din viaţă, la Penitenciarul din Râmnicu Sărat, Mihail Romniceanu.

18 februarie: A fost executat Oliviu Beldeanu, personajul central al atacului asupra legaţiei RPR din Elveţia produs la 14 februarie 1955.

29 mai: Lt. colonelul Gheorghe Arsenescu, lider al grupului de rezistenţă din Munţii Făgăraş este executat la Jilava.

24 februarie: Se deschide procesul lotului Noica-Pillat.

3 iunie: Ana Pauker, fost ministru de Externe, moare în urma unui cancer mamar.

20-25 iunie: Se desfăşoară Congresul al III-lea al PMR, care a consacrat controlul total al lui Gheorghiu Dej asupra partidului.

27 decembrie: O nouă reorganizare administrativă reduce numărul regiunilor la 16.

 

1961

21 martie: Se instituie Consiliul de Stat, în locul Prezidiului MAN, în fruntea căruia este ales Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ion Gheorghe Maurer devine preşedinte al Consiliului de Miniştri, iar Corneliu Mănescu este numit ministru al Afacerilor Externe.

6 mai: Se stinge din viaţă poetul şi filosoful Lucian Blaga.

13 august: Începe construcţia Zidului Berlinului, menit să marcheze separaţia teritorială între Republica Federală Germană şi Republica Democrată Germană.

25 septembrie: Se înfiinţează Consiliul Apărării RPR.

30 noiembrie: În cadrul Plenarei CC al PMR, Gheorghiu-Dej îi acuză pe Ana Pauker şi Teohari Georgescu de abuzurile comise în timpul colectivizării (80.000 de ţărani arestaţi şi 30.000 implicaţi în procese publice).

1 decembrie: România este aleasă membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU pentru anul 1962.

 

1962

10 martie: Se stinge din viaţă, la penitenciarul Văcăreşti, urmare a tratamentului la care a fost supus în penitenciarul din Râmnicu Sărat, Victor Rădulescu-Pogoneanu.

23-25 aprilie: La Plenara CC al PMR se anunţă încheierea procesului de colectivizare a agriculturii. Două zile mai târziu, la 27 aprilie, Gheorghiu-Dej anunţă în plenul MAN colectivizarea a 96% din suprafaţa arabilă a ţării.

27 iunie: Se stinge din viaţă, la Văcăreşti, Aurelian Bentoiu, fost ministru al Justiţiei.

27 septembrie: Prin Decretul 772 sunt graţiaţi 1540 deţinuţi politic.

 

1963

3 ianuarie: Prin Decretul 5 sunt graţiaţi 2543 deţinuţi politic.

5 februarie: Se stinge din viaţă, la Penitenciarul din Râmnicu Sărat, Ion Mihalache.

12 iunie: La Bucureşti se semnează acordul pentru construcţia complexului hidroenergetic Porţile de Fier.

27 iulie: Fostul Ministru de Finanţe, Vasile Luca, moare în detenţie la Aiud.

 

1964

15-22 aprilie: La Plenara lărgită a CC al PMR este adoptată: Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale.

16 iunie: Sunt graţiaţi 3467 deţinuţi politic.

24 iulie: Sunt graţiaţi 3244 deţinuţi politic.

 

1965

19 martie: Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedinte al Consiliului de stat şi prim secretar al PMR, se stinge din viaţă.

22 martie: În urma Plenarei CC al PMR, Nicolae Ceauşescu este ales prim secretar al PMR, iar Chivu Stoica este desemnat preşedinte al Consiliului de Stat

19-24 iulie: Are loc Congresul al IX al PCR. Denumirea partidului se schimbă din PMR în PCR. Nicolae Ceauşescu este ales secretar general al PCR

24 iulie: Alexandru Drăghici este eliberat din funcţia de ministru al Afacerilor Interne.

21 august: Marea Adunare Naţională adoptă o nouă Constituţie. Este proclamată Republica Socialistă România.

 

1966

16-19 mai: La Congresul sindicatelor se ia decizia constituirii Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR).

1 octombrie: Intră în vigoare Decretul 770/1966, pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii. Concomitent este adoptată o legislaţie restrictivă în privinţa acordării divorţului.

 

1967

19 septembrie: Corneliu Mănescu este ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

9 decembrie: Marea Adunare Naţională alege în locul lui Chivu Stoica, în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat, pe Nicolae Ceauşescu. Se formează un nou guvern condus de Ion Gheorghe Maurer.

 

1968

16 februarie: Marea Adunare Naţională a adoptat Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. se revine la organizarea administrativ tradiţională, pe judeţe. România cuprindea 39 de judeţe, 2706 comune, 47 (inclusiv Bucureşti şi Constanţa) de municipii şi 189 de oraşe.

3 aprilie: Prin Decretul 295 se înfiinţează Consiliul Securităţii Statului.

22-25 aprilie: Are loc Plenara CC al PCR în urma căreia este reabilitat Lucreţiu Pătrăşcanu.

18 mai: Are loc vizita oficială a lui Charles de Gaulle la Bucureşti.

16 august: Se semnează la Praga Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Cehoslovacă.

20-21 august: Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) au invadat Cehoslovacia.

21 august: La Bucureşti se organizează un miting de protest împotriva invadării Cehoslovaciei. Nicolae Ceauşescu condamnă cu fermitate intervenţia armată a ţărilor din Tratatul de la Varşovia.

22 august: Este adoptată Declaraţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România cu privire la principiile de bază ale politicii externe a României.

4 septembrie: Se reînfiinţează gărzile patriotice.

25 octombrie: Se înfiinţează Frontul Unităţii Socialiste.

15 noiembrie: Este adoptată Legea nr. 33/1968 privind pregătirea tineretului pentru apărarea patriei.

 

1969

29 ianuarie: Alexandru Bârlădeanu este eliberat, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri.

30 iulie: Este adoptat Decretul nr. 547/1969 pentru ratificarea Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 26 noiembrie 1968.

28 iulie: Disidentul Vasile Paraschiv a fost arestat pentru prima dată, fiind internat cu forța la Spitalul de psihiatrie de la Urlați.

2-3 august: Are loc vizita preşedintelui SUA, Richard Nixon, în România.

6-12 august: Se desfăşoară lucrările Congresului al X-lea al PCR.

 

1970

19 februarie: Se constituie a Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S.R.

28 mai: Se stinge din viaţă, la Bucureşti, episcopul Iuliu Hossu.

15-19 iunie: Vizita oficială în Franța a lui Nicolae Ceaușescu (la invitația lui Georges Pompidou).

15 iulie: Se constituie Comisia centrală pentru sistematizarea localităţilor rurale şi urbane.

13-27 octombrie: Cuplul Ceauşescu vizitează pentru prima dată SUA, la invitaţia lui Richard Nixon.

 

1971

1-24 iunie: Nicolae şi Elena Ceauşescu întreprind o vizită diplomatică în patru state comuniste asiatice: China, Coreea de Nord, Vietnamul de Nord şi Mongolia.

6 iulie: În şedinţa C.Ex. al CC al PCR sunt adoptate Propunerile de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, cunoscute ca Tezele din iulie, ce inaugurează o „minirevoluţie culturală” după model chinez.

3-5 noiembrie: În cadrul Plenarei CC al PCR este adoptat programul ideologic al partidului, bazat pe Tezele din iulie, ceea pune capăt perioadei scurte de liberalizare de după 1965.

17 decembrie: MAN adoptă Legea nr.23/1971 privind apărarea secretului de stat în Republica Socialistă România, Legea nr.24/1971 privind cetăţenia română, prin care cetăţenii erau obligaţi să-şi declare legăturile şi convorbirile cu străinii şi, respectiv, pierderea cetăţeniei pentru „cel care, rupându-se de ţara, îşi încalcă îndatorirea de fidelitate faţă de patrie, trădează interesele poporului, acţionează împotriva unităţii, suveranităţii şi independenţei statului sau săvârşeşte orice alte acte duşmănoase sau de natura a ştirbi bunul renume al României”.

 

1972

16 mai: Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito inaugurează sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier.

23 septembrie: Are loc premiera piesei „Revizorul” la Teatrul „Bulandra”, regia Lucian Pintilie. După doar 3 reprezentaţii piesa este interzisă, iar Liviu Ciulei, directorul teatrului, este demis.

9 decembrie: România aderă la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare.

28 decembrie: Este adoptată Legea nr.14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România.

 

1973

18-19 iunie: Plenara CC al PCR o alege pe Elena Ceauşescu membră a Comitetului Executiv al Partidului Comunist Român. Se decide reluarea lucrărilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră.

4-8 decembrie: Are loc cea de-a doua vizită în SUA a soţilor Ceauşescu, la invitaţia lui Richard Nixon.

 

1974

27 februarie: Manea Mănescu este numit preşedinte al Consiliului de Miniştri în locul lui Ion Gh. Maurer.

1 martie: Elena Ceauşescu este aleasă membru titular al Academiei RSR.

28 martie: Marea Adunare Naţională instituie funcţia de Preşedinte al RSR, funcţie pe care Nicolae Ceauşescu o ocupă în urma votului unanim.

19–30 august: Se desfăşoară, la Bucureşti, Conferinţa Mondială a Populaţiei

1 decembrie: Este adoptată Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale.

29 octombrie: Este adoptată Legea nr.57/1974 retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii.

4 noiembrie: Are loc vizita Secretarului de Stat al SUA, Henry Kissinger, la Bucureşti.

25-28 noiembrie: Se desfăşoară lucrările Congresului al XI-lea al PCR, în cadrul căruia este adoptat Programul Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism.

 

1975

28 iulie: Congresul SUA votează introducerea clauzei naţiunii celei mai favorizate în relaţiile cu RSR.

3-18 iulie: Au loc grave inundaţii în România, ce duc la instituirea stării de necesitate.

1 august: România semnează, alături de alte 34 de state, Actul final al Conferinţei de la Helsinki, ce pune accent pe respectarea drepturilor omului.

 

1976

24 ianuarie: Încetează din viaţă Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat.

18 iulie: Nadia Comăneci obţine, la Jocurile Olimpice de la Montreal, prima notă de 10 din istoria gimnasticii.

10 decembrie: Se constituie, la nivel central, Organizația Șoimii Patriei. Aceasta avea rolul de a contribui la „educarea moral-civică a copiilor, în spiritul umanismului, al dragostei și respectului față de patrie și popor, față de Partidul Comunist Român”.

 

1977

28 ianuarie: Paul Goma distribuie mai multor diplomaţi din Bucureşti o scrisoare deschisă de adeziune la «Carta 77».

4 martie: Are loc un cutremur având o magnitudine de 7,2 grade, în urma căruia 1570 de persoane au murit şi alte 11.300 au fost rănite. Peste 30 de clădiri şi blocuri mari din capitală s-au prăbuşit în timpul seismului. Mai mult de 35.000 de locuinţe au fost devastate.

22 martie: Nicolae Ceauşescu a decis „refacerea urbanistică” a Bucureştiului.

27 martie: Încetează din viaţă Patriarhul Justinian Marina.

1-3 august: Minerii din Valea Jiului se revoltă din cauza condiţiilor extrem de dificile în care sunt nevoiţi să lucreze, a interzicerii cumulării salariului cu pensia de invaliditate, precum şi a creşterii pragului de pensionare de la 50 la 52 de ani.

 

1978

***februarie: Vasile Paraschiv Paris susține, la Paris, o conferință de presă în problema folosirii psihiatriei în România ca armă de represiune politică.

13-16 iunie: Are loc vizita oficială de stat în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a lui Nicolae Ceaușescu. Este primit cu onoruri de către Regina Elisabeta a II-a.

24 iulie 1978: Ion Mihai Pacepa, șef adjunct al Departamentului de Informații Externe, ajuns la Ambasada SUA din Bonn, cere azil politic.

 

1979

8-10 martie: Are loc vizita oficială în România a preşedintelui Republicii Franceze, Valery Giscard d’Estaing.

10 martie: Se formează Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR). Membrii sindicatului în frunte cu Ionel Cană au fost arestați și anchetați. Vasile Paraschiv, unul dintre membri, este internat forţat într-un spital psihiatric.

30 martie: Manea Mănescu este înlocuit în fruntea guvernului de Ilie Verdeţ.

7 iunie: Elena Ceauşescu este numită preşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie.

25 iulie: Este adoptat Decretul nr. 277/1979 privind unele măsuri pentru raţionalizarea consumului de carburanţi şi gospodărirea economicoasă a parcului de autovehicule.

16 noiembrie: Se inaugurează primul tronson de metrou din București, parte a magistralei I, care avea șase stații și funcționa între Semănătoarea și Timpuri Noi.

19-23 noiembrie: Se desfăşoară lucrările Congresului al XII-lea al PCR. În cadrul acestuia Constantin Pârvulescu, fost ilegalist, a luat cuvântul, criticând dur pretenţia lui Ceauşescu de a fi reales în funcţia de Preşedinte al Ţării, precum şi exacerbarea cultului personalităţii acestuia. Constantin Pârvulescu a fost catalogat drept trădător şi pro-sovietic, destituit din funcţie şi ulterior arestat la domiciliu.

 

1980

28 martie: Nicolae Ceauşescu este ales pentru a treia oară în funcţia de Preşedinte al RSR.

30 martie: Plenara CC al PCR, Marea Adunare Națională (M.A.N.) alege Consiliul de Stat și Guvernul. Elena Ceaușescu este aleasă în funcția de Prim-Viceprim-Ministru al Guvernului.

16 mai: Scriitorul Marin Preda moare subit la casa de creaţie de la Mogoşoaia.

17 septembrie: În Polonia ia fiinţă federaţia sindicală „Solidaritatea”.

14 octombrie: Este adoptat Decretul nr.313/1980 privind asistenţa bolnavilor psihici periculoşi.

 

1981

14 mai: Are loc primul zbor în spaţiul cosmic al unui român, pilotul de aviaţie Dumitru Prunariu.

28 iulie: În timp ce se îndrepta spre garajul locuinţei sale din Munchen, Emil Georgescu, realizator de emisiuni de la Radio Europa Liberă, a fost înjunghiat de doi francezi angajaţi de Securitate.

19 octombrie: Începe revolta minerilor din Motru, care contestă condiţiile dificile de lucru şi înfometarea. Protestul este oprit în câteva ore, după intervenţia în forţă a autorităţilor.

 

1982

21 mai: Constantin Dăscălescu este ales de către MAN prim-ministru.

22 mai: În presa franceză izbucneşte „afacerea Tănase”.

14 iulie: Ziarul oficial al Partidului, Scânteia, publica „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”. Majoritatea produselor alimentare de bază sunt distribuite raţionalizat.

 

1983

28 martie: Este adoptat Decretul nr.98/1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor şi al maşinilor de scris, conform căruia „persoanele care, datorita antecedentelor penale sau comportării lor, prezintă pericol pentru ordinea publica ori securitatea statului nu pot fi autorizate sa deţină maşini de scris”.

28 martie: Este adoptat Decretul nr.94/1983 cu privire la declararea animalelor, înstrăinarea şi tăierea bovinelor şi cabalinelor, prin care se interzice crescătorilor de animale sacrificarea acestora pentru consum.

21 mai: Se constituie un nou guvern condus de către Constantin Dăscălescu.

3 august: Se desfăşoară Conferinţa de la Mangalia, consacrată „problemelor muncii de organizare şi politico-educative”, în cadrul căreia Nicolae Ceauşescu reiterează Tezele din iulie 1971, criticând totodată filmul artistic „Faleze de nisip” în regia lui Dan Piţa.

13 decembrie: Se stinge din viaţă poetul Nichita Stănescu.

 

1984

27 ianuarie: Dumitru Iuga, fondatorul „Mişcării pentru libertate şi dreptate socială din România” (MLDSR), este condamnat de Tribunalul Militar la 12 ani închisoare, degradarea militară şi interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea de complot.

27 mai: Se inaugurează Canalul Dunăre – Marea Neagră, reînceput în 1973. La inaugurare era încadrat al treilea cel mai lung canal de navigaţie din lume.

25 iunie: Soţii Ceauşescu inaugurează fundaţia clădirii Casei Poporului şi bulevardul „Victoria Socialismului”.

28 iunie: Nicolae Ceauşescu este reales în funcţia de Preşedinte al RSR.

28 iulie-12 august: Se desfăşoară a XXIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice la Los Angeles, România fiind singura ţară din blocul socialist care participă.

4 decembrie: Încetează din viaţă Ştefan Voitec, fost preşedinte al MAN.

 

1985

9 ianuarie: se hotărăşte demolarea ansamblului mănăstiresc Văcăreşti.

11 iulie: Lui Nicolae Ceauşescu i se conferă titlurile de membru titular şi preşedinte de onoare al Academiei RSR.

7 octombrie: Începe mutarea prin translaţie a bisericii Mihai Vodă din Bucureşti.

16 decembrie: Generalul Vasile Milea este numit ministru al Apărării.

26 decembrie: Este adoptat Decretul nr. 411 din 1985 privind modificarea articolului 2 din Decretul nr. 770/1966 pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii, legislaţia privind limitarea avortului devenind astfel mult mai restrictivă decât în anii anteriori.

21 septembrie: Inginerul Gheorghe Ursu este arestat. În urma tratamentelor inumane la care a fost supus în arestul Securităţii de la Rahova, acesta a decedat.

11 august: Fostul director al Direcţia Securităţii Generale a Poporului şi adjunct al Ministrului de Interne din perioada dejistă, Gheorghe Pintilie, moare şi este înhumat cu onoruri militare.

 

1986

februarie: are loc strămutarea cimitirului Crângaşi din Bucureşti pentru construcţia unui lac.

7 mai: Mircea Eliade, aflat în exil, încetează din viaţă la Chicago.

7 mai: Echipa de fotbal Steaua Bucureşti câştigă Cupa Campionilor Europeni.

31 iulie: încetează din viaţă Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Justin Moisescu.

27 noiembrie: Este demolată biserica Doamna Oltea din Bucureşti.

***noiembrie: Izbucnesc local incidente, proteste, în centre industriale importante, cum ar fi Turda şi Cluj.

26 aprilie: Cel de-al patrulea reactor al Centralei Nucleare din Cernobîl explodează, producând efecte dezastruoase pe termen lung.

2-15 decembrie: Are loc demolarea mănăstirii Văcăreşti.

 

1987

16 februarie: Are loc greva de la atelierele Nicolina din Iaşi.

19-20 iunie: Este demolată biserica Sfânta Vineri din Bucureşti.

26 august: Este demolată biserica Sfântul Spiridon Vechi din Bucureşti.

3 octombrie: Tudor Postelnicu este numit în funcţia de Ministru de Interne, iar Iulian Vlad în cea de şef al Departamentului Securităţii Statului.

7-9 octombrie: Sunt demolate bisericile Sfânta Treime Dudeşti şi Bradu Staicu din Bucureşti.

15 noiembrie: Pe fondul înrăutăţirii condiţiilor de trai, izbucneşte revolta muncitorilor de la uzinele Tractorul şi Steagul Roşu din Braşov.

19 noiembrie: Doina Cornea şi fiul ei, Leontin Iuhas, sunt arestaţi pentru distribuirea de manifeste de solidarizare cu muncitorii braşoveni.

12 decembrie: Radu Filipescu este arestat, anchetat, maltratat pentru difuzarea de manifeste prin care solicită organizarea unui referendum.

24 decembrie: Gabriel Andreescu este arestat sub acuzaţia de „trădare”, pentru difuzarea de manifeste cu caracter anticomunist.

 

1988

26 februarie: României i se retrage clauza naţiunii celei mai favorizate, acordată de SUA în anul 1975.

30 august: Poeta Ana Blandiana pierde dreptul de publicare în urma apariţiei unei cărţi pentru copii în care îl parodiază pe Nicolae Ceauşescu.

octombrie: Se organizează la Bruxelles operaţiunea „Villages Roumains”.

 

1989

26 ianuarie: Sunt arestaţi ziariştii Petre Mihai Băcanu, Mihai Creangă şi Anton Uncu.

2 martie: Liviu Babeş îşi dă foc în semn de protest pe pârtia de schi din Braşov.

11 martie: Posturile de radio BBC și Europa Liberă difuzează scrisoarea întocmită de şase membri marcanți ai Partidului Comunist Român: Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Grigore Răceanu, Constantin Pârvulescu și Silviu Brucan, în care denunţă erorile administraţiei Ceauşescu.

13 martie: Diplomatul Mircea Răceanu este condamnat la moarte.

9 noiembrie: Căderea zidului Berlinului.

10 noiembrie: Înlocuirea lui Todor Jivkov în Bulgaria.

17 noiembrie: Are loc „revoluţia de catifea în Cehoslovacia”.

20-24 noiembrie: Se desfăşoară lucrările Congresului al XIV-lea al PCR.

14 decembrie: Are loc o adunare în Piaţa Unirii din Iaşi, reprimară de Securitate.

15 decembrie: la Timişoara izbucnesc primele manifestaţii anti-regim. Protestele iau amploare şi, în termen de câteva zile, îmbracă forma unei revolte de masă. Forţele de ordine intervin brutal, deschizând focul asupra demonstranţilor.

22 decembrie: Ceauşescu părăseşte sediul CC al PCR cu elicopterul. Se creează un vid de putere, pe fondul căruia au loc acţiuni violente necontrolate.

25 decembrie: Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi în urma unui proces – fulger, la moarte, şi sunt executaţi.

 

BIBLIOGRAFIE

Adam Burakowski – Dictatura lui Nicolae Ceauşescu 1965-1989. Geniul Carpaţilor, Editura Polirom, Iaşi, 2011.

Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România – Raport Final, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007.

Dennis Deletant – Ceauşescu şi Securitatea, Editura Humanitas, Buucreşti, 1998.

Dinu C. Giurescu, Alexandru Ştefănescu, Ilarion Ţiu – România şi comunismul. O istorie Ilustrată, Editura Corint, Bucureşti, 2010.

Alin Mureşan – Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate. Ediţia a IIa, Editura Polirom, Iaşi, 2011.

Cristina Păiuşan, Narcis Dorin Ion, Mihai Retegan – Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989), Editura Tritonic, Seria „Istorie“, 2002.

Romulus Rusan – România în timpul războiului rece, Fundaţia Academia Civică, 2008.